Poate o simplă fotografie a feței să dezvăluie cât de bolnav este un pacient? Inteligența artificială deschide noi perspective în medicină

Sursa: BBC News, „Can a simple photo of your face reveal how ill you are?”, pe baza cercetării publicate în The Lancet Digital Health.

O fotografie a feței ar putea deveni, în viitor, un instrument suplimentar pentru evaluarea stării de sănătate a pacienților. Cercetătorii americani dezvoltă sisteme de inteligență artificială capabile să estimeze vârsta biologică și să anticipeze supraviețuirea persoanelor diagnosticate cu cancer, analizând anumite trăsături faciale. Deși rezultatele preliminare sunt promițătoare, tehnologia mai are nevoie de validare înainte de a putea fi utilizată în practica medicală.

Inteligența artificială analizează trăsăturile feței

Evaluarea stării generale a unui pacient reprezintă o etapă esențială în stabilirea conduitei terapeutice, în special în cazul bolilor oncologice. Medicii iau în considerare numeroși factori, de la diagnosticul și stadiul bolii până la vârstă, starea funcțională și capacitatea organismului de a tolera tratamentele.

În acest context, o echipă de cercetători din Statele Unite a dezvoltat două instrumente bazate pe inteligență artificială, concepute pentru a extrage informații relevante dintr-o singură fotografie a feței.

Primul instrument, denumit FaceSurvival, urmărește estimarea prognosticului pacienților cu cancer, în timp ce al doilea, FaceAge, evaluează vârsta biologică pe baza aspectului facial.

Modelele au fost antrenate folosind milioane de imagini ale persoanelor sănătoase și aproximativ 35.000 de fotografii ale pacienților oncologici, potrivit informațiilor prezentate despre cercetare. Rezultatele preliminare au fost publicate în revista științifică The Lancet Digital Health.

Zona ochilor, un posibil indicator al prognosticului oncologic

Analizele realizate cu FaceSurvival au evidențiat faptul că anumite regiuni ale feței, în special zona de sub ochi și cea din jurul rădăcinii nasului, au o contribuție importantă la estimările generate de algoritm.

Instrumentul a fost evaluat în cazul mai multor tipuri de cancer, inclusiv în situații avansate, în care boala se răspândise la nivelul oaselor sau al creierului.

Scopul cercetătorilor nu este ca fotografia să înlocuiască investigațiile medicale, ci ca informațiile extrase prin inteligență artificială să completeze evaluarea clinică și să contribuie, în perspectivă, la individualizarea tratamentului.

Dr. Raymond Mak, cercetător principal în cadrul Mass General Brigham din Boston, subliniază importanța identificării unor metode mai obiective de evaluare a fragilității și a rezervelor fiziologice ale organismului, în special înaintea unor intervenții complexe, precum chirurgia, radioterapia sau tratamentele sistemice.

O astfel de evaluare suplimentară ar putea deveni relevantă în procesul de stabilire a raportului dintre beneficiile și riscurile unui tratament intensiv.

FaceAge: cât de repede îmbătrânește organismul?

Al doilea instrument, FaceAge, urmărește estimarea vârstei biologice pornind de la aspectul feței, care nu reflectă întotdeauna fidel vârsta cronologică.

Algoritmul analizează mai multe regiuni faciale, printre care fruntea, tâmplele, obrajii și zona din jurul gurii. Ridurile de expresie și modificările vizibile ale pielii pot contribui la estimările generate de model.

Anumiți factori legați de stilul de viață, precum fumatul, consumul excesiv de alcool și utilizarea drogurilor, pot accelera procesele de îmbătrânire. Totuși, aspectul exterior este influențat de numeroase variabile, iar o estimare bazată pe fotografie nu poate determina singură starea biologică reală a unei persoane.

Potrivit echipei de cercetare, instrumentul a prezentat o anumită stabilitate în fotografii realizate în condiții diferite de iluminare, poziție a capului, expresie facială și machiaj. Aceste rezultate reprezintă însă etape preliminare ale evaluării performanței sistemului.

O tehnologie promițătoare, dar încă departe de utilizarea clinică

În ciuda rezultatelor inițiale, cercetătorii atrag atenția că instrumentele nu sunt pregătite pentru utilizarea de rutină în spitale.

Sunt necesare studii suplimentare, cu un număr mai mare de participanți și o reprezentare mai bună a diferitelor grupuri etnice și populaționale. De asemenea, performanța algoritmilor trebuie evaluată în contexte clinice diverse și comparată cu metodele consacrate de apreciere a prognosticului.

Prof. Miroslaw Bober, specialist în procesarea imaginilor video și în învățarea automată la University of Surrey, consideră că rezultatele reprezintă o dovadă de concept promițătoare, dar avertizează că tehnologia nu este încă pregătită pentru aplicarea clinică.

O distincție esențială este aceea dintre anticiparea unui rezultat și explicarea cauzelor care îl determină. Faptul că un algoritm identifică tipare asociate unui prognostic nu înseamnă automat că poate explica mecanismele biologice din spatele acestuia.

Ce înseamnă aceste descoperiri pentru pacienți?

Pe termen lung, instrumentele de inteligență artificială care analizează imagini faciale ar putea contribui la dezvoltarea unor metode rapide și accesibile de evaluare medicală. În oncologie, ele ar putea deveni un sprijin suplimentar pentru estimarea prognosticului și pentru discuțiile privind opțiunile terapeutice.

Cu toate acestea, o fotografie a feței nu poate stabili un diagnostic, nu poate determina cu certitudine speranța de viață și nu poate înlocui consultul medical sau investigațiile necesare.

Până la validarea riguroasă a acestor tehnologii, rezultatele generate de inteligența artificială trebuie interpretate cu prudență și exclusiv în contextul unei evaluări medicale complete.

Cercetarea ilustrează o direcție importantă a medicinei digitale: utilizarea unor instrumente noi pentru a completa experiența medicului, fără a substitui judecata clinică și relația directă cu pacientul.