Cafeaua și sănătatea: ce spun cele mai recente cercetări despre consumul zilnic de cofeină
Articol realizat cu ajutorul Medical News Today
Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi la nivel mondial, iar efectele sale asupra sănătății continuă să fie analizate de cercetători. Dincolo de rolul său de a combate oboseala și de a îmbunătăți concentrarea, consumul moderat de cafea ar putea avea beneficii importante pentru sănătatea cardiovasculară și hepatică.
Mai multe cercetări recente sugerează că această băutură ar putea contribui la reducerea riscului unor afecțiuni precum fibrilația atrială, ciroza hepatică și cancerul de ficat. Totuși, beneficiile depind de cantitatea consumată, de modul de preparare și de particularitățile fiecărei persoane.
Câtă cafea putem consuma zilnic?
Potrivit unei declarații științifice publicate de American Heart Association (AHA) în revista Circulation, un consum de aproximativ 3–5 cești de cafea pe zi, fiecare având în jur de 240 ml, sau un aport de până la 400 mg de cofeină, este considerat, în general, compatibil cu sănătatea cardiovasculară pentru majoritatea adulților sănătoși.
Cercetările indică posibile asocieri între consumul moderat de cafea și un risc mai redus de:
- fibrilație atrială;
- boală coronariană;
- insuficiență cardiacă;
- accident vascular cerebral.
Specialiștii atrag însă atenția că aceste informații nu reprezintă o recomandare de a consuma obligatoriu cinci cești de cafea pe zi. Este vorba despre un nivel de consum care poate fi bine tolerat de mulți adulți, nu despre o țintă care trebuie atinsă.
De asemenea, cantitatea de cofeină diferă în funcție de tipul cafelei, metoda de preparare și dimensiunea porției. Cafeaua neagră, simplă, are un profil diferit față de băuturile speciale care conțin siropuri, frișcă sau cantități mari de zahăr.
Cafeaua ar putea proteja ficatul
Un studiu publicat în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology a analizat datele a peste 354.000 de adulți incluși în baza de date UK Biobank, care nu prezentau cancer hepatic sau ciroză la începutul cercetării.
Participanții au fost urmăriți pe o perioadă mediană de 13 ani, iar rezultatele au evidențiat că persoanele care consumau cel puțin cinci cești de cafea zilnic prezentau un risc mai redus de:
- ciroză hepatică;
- carcinom hepatocelular (cel mai frecvent tip de cancer primar al ficatului);
- deces asociat bolilor hepatice.
Un posibil mecanism prin care cafeaua ar putea exercita aceste efecte este legat de conținutul său de antioxidanți și compuși vegetali bioactivi, care pot contribui la reducerea inflamației cronice.
Totodată, anumite componente ale cafelei au fost asociate cu îmbunătățirea sensibilității la insulină, reglarea glicemiei și reducerea acumulării de grăsime la nivel hepatic.
Este important de menționat că rezultatele acestui studiu evidențiază asocieri statistice și nu demonstrează că un consum crescut de cafea previne în mod direct apariția bolilor hepatice.
O ceașcă de cafea pe zi ar putea reduce riscul recurenței fibrilației atriale
Un alt studiu, publicat în 2025 în revista JAMA, a adus rezultate interesante în ceea ce privește relația dintre cofeină și ritmul cardiac.
Cercetarea a inclus 200 de adulți cu fibrilație atrială persistentă, care au fost împărțiți în două grupuri. Un grup a consumat zilnic cel puțin o ceașcă de cafea cu cofeină, în timp ce celălalt a evitat consumul de cafea și cofeină.
Participanții au fost monitorizați timp de șase luni.
Rezultatele au arătat că persoanele repartizate în grupul care consuma cafea au prezentat un risc cu aproximativ 39% mai mic de recurență a fibrilației atriale sau a flutterului atrial, comparativ cu cele care au evitat cafeaua.
Descoperirea este importantă deoarece, în mod tradițional, pacienților cu tulburări de ritm cardiac li s-a recomandat adesea să limiteze sau să evite cofeina.
Potrivit cercetătorilor, rezultatele studiului pun sub semnul întrebării ideea că această băutură agravează în mod obligatoriu aritmiile cardiace. Totuși, fiind vorba despre un studiu realizat pe un grup relativ restrâns de pacienți, sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea rezultatelor și pentru stabilirea mecanismelor implicate.
Nu toată lumea reacționează la fel la cofeină
Chiar dacă studiile evidențiază posibile beneficii, efectele cafelei nu sunt identice pentru toate persoanele.
Răspunsul organismului la cofeină este influențat inclusiv de particularitățile genetice, care determină viteza cu care aceasta este metabolizată.
În cazul unor persoane, câteva cești de cafea pot fi bine tolerate. În schimb, la altele, aceeași cantitate poate provoca:
- creșterea tensiunii arteriale;
- palpitații;
- agitație și anxietate;
- dificultăți de adormire;
- scăderea calității somnului.
Persoanele cu sensibilitate crescută la cofeină, hipertensiune arterială necontrolată sau anumite afecțiuni cardiovasculare ar trebui să discute cu medicul despre cantitatea potrivită de cafea.
De asemenea, trebuie luat în considerare aportul total de cofeină din toate sursele, inclusiv ceai, băuturi energizante și unele suplimente.
Concluzie: cafeaua poate face parte dintr-un stil de viață sănătos
Cercetările recente conturează o perspectivă tot mai nuanțată asupra consumului de cafea. Aceasta ar putea avea efecte favorabile asupra sănătății inimii și ficatului, iar unele studii sugerează chiar un rol potențial în reducerea recurenței fibrilației atriale.
Cu toate acestea, cafeaua nu trebuie privită ca un tratament sau ca un substitut pentru prevenție și îngrijire medicală.
Alegerea unei cafele simple, cu puțin zahăr sau fără zahăr, respectarea toleranței individuale și evitarea consumului în apropierea orei de culcare sunt măsuri utile pentru integrarea acestei băuturi într-un stil de viață echilibrat.
Important: Mai multă cafea nu înseamnă automat mai multă sănătate. Cantitatea potrivită este cea adaptată organismului și stării individuale de sănătate.