Iaurtul, cafeaua și ciocolata au un element comun: ce arată un studiu realizat în 53 de țări europene despre alimentele fermentate

Alimentele fermentate fac parte din dieta europenilor, însă preferințele și cantitățile consumate diferă considerabil de la o regiune la alta. Un studiu publicat în British Journal of Nutrition, care a analizat datele a peste 12.600 de adulți din 53 de țări europene, evidențiază popularitatea produselor lactate fermentate și diversitatea obiceiurilor alimentare de pe continent.

Alimentele fermentate, prezente în dieta de zi cu zi

De la iaurt și legume fermentate până la cafea, ciocolată și produse din cereale, numeroase alimente consumate în mod obișnuit sunt obținute, cel puțin parțial, prin procese de fermentație.

Fermentația este un proces în care microorganismele transformă anumite componente ale alimentelor, contribuind la dezvoltarea gustului, aromei și texturii acestora. În funcție de produs și de metoda de preparare, procesul poate influența și disponibilitatea unor nutrienți.

În ultimii ani, interesul cercetătorilor pentru alimentele fermentate a crescut, în special în ceea ce privește posibilele efecte asupra sănătății intestinale și metabolice. Totuși, beneficiile pot varia în funcție de aliment, de procesul de producție și de caracteristicile produsului final.

Este important de precizat că nu toate alimentele fermentate conțin microorganisme vii în momentul consumului. De asemenea, includerea cafelei și a ciocolatei în această categorie se referă la rolul fermentației în procesarea materiilor prime, nu la faptul că băuturile sau produsele finite ar conține în mod obligatoriu culturi vii.

Cum a fost realizat studiul?

Cercetarea, intitulată „Mapping fermented food prevalence and intake across European regions: results from the Promoting Innovation of Fermented Foods (PIMENTO) study”, a analizat obiceiurile de consum ale adulților din patru mari regiuni europene: Europa de Nord, Europa Centrală și de Est, Europa de Vest și Europa de Sud.

Datele au fost colectate online între octombrie 2023 și mai 2024, prin intermediul unui chestionar privind frecvența și cantitatea alimentelor fermentate consumate. Participanții au putut estima porțiile și cu ajutorul unor imagini standardizate.

În total, au fost incluși 12.646 de participanți din 53 de țări. Cercetătorii au analizat 15 categorii principale de alimente, urmărind atât proporția persoanelor care consumau fiecare categorie, cât și cantitățile raportate.

Studiul a utilizat ponderări statistice în funcție de date demografice, însă recrutarea voluntară și raportarea individuală a consumului reprezintă limite importante pentru interpretarea rezultatelor.

Produsele lactate fermentate, în topul preferințelor europenilor

Unul dintre cele mai clare rezultate a fost popularitatea produselor lactate fermentate în toate cele patru regiuni analizate.

Între 94,1% și 95,6% dintre participanți au declarat că le consumă. Printre produsele reprezentative pentru această categorie se numără iaurtul și alte lactate obținute prin fermentație.

În rândul consumatorilor, aportul median a variat între 66,7 și 80,1 grame pe zi, în funcție de regiune.

Cu toate acestea, faptul că produsele lactate fermentate sunt răspândite pe întreg continentul nu înseamnă că sunt consumate în aceleași cantități peste tot. Cercetătorii au identificat diferențe regionale inclusiv în ceea ce privește volumul consumat.

Rezultatele sugerează că aceste alimente ocupă un loc stabil în dieta europeană, chiar dacă preferințele și obiceiurile alimentare nu sunt identice.

Cafeaua și ciocolata, alături de alte alimente fermentate

Cafeaua și ciocolata s-au numărat printre categoriile cu o prevalență ridicată a consumului în toate cele patru regiuni europene. Același lucru a fost observat pentru legumele fermentate și cerealele fermentate.

În cadrul cercetării, o prevalență de cel puțin 75% a fost considerată ridicată, intervalul de 50–75% a fost clasificat drept moderat, iar valorile sub 50% au fost considerate scăzute.

Totuși, aceste categorii nu trebuie privite ca fiind echivalente din punct de vedere nutrițional. Cafeaua, ciocolata, iaurtul și legumele fermentate au compoziții diferite și pot contribui în moduri distincte la alimentație.

În plus, procesul de fermentație nu transformă automat un aliment într-un produs sănătos. Contează și ingredientele, cantitatea consumată, metoda de procesare și locul alimentului într-o dietă echilibrată.

Legumele fermentate: consum frecvent, dar porții mici

Deși legumele fermentate s-au regăsit printre categoriile populare în toate regiunile, cantitățile consumate au fost relativ reduse.

Aportul median raportat a variat între 4,4 și 8,4 grame pe zi în rândul consumatorilor.

Acest rezultat ilustrează o diferență importantă în interpretarea obiceiurilor alimentare: faptul că multe persoane declară că mănâncă un anumit produs nu înseamnă neapărat că îl consumă în cantități mari sau în fiecare zi.

Cercetătorii au observat diferențe similare și pentru alte categorii de alimente, ceea ce arată că frecvența consumului și cantitatea consumată trebuie analizate separat.

Preferințele diferă de la o regiune europeană la alta

În cazul a 14 dintre cele 15 categorii de alimente analizate, proporția consumatorilor a prezentat diferențe semnificative între regiunile europene.

Cele mai evidente variații au fost observate pentru anumite produse din leguminoase, pește sau carne fermentată, precum și pentru unele băuturi alcoolice și nealcoolice.

Alternativele vegetale la produsele lactate sau la carne au fost raportate mai frecvent în Europa de Vest, unde prevalența consumului a ajuns la 72,8%. Cu toate acestea, cantitățile consumate au rămas reduse.

În cazul băuturilor nealcoolice fermentate, proporția consumatorilor a fost, în general, mai mică, iar aportul săptămânal a variat considerabil între regiuni.

Aceste diferențe reflectă diversitatea tradițiilor culinare, a disponibilității produselor și a preferințelor individuale. Ele arată, totodată, de ce o singură descriere a alimentației europene poate să nu surprindă particularitățile fiecărei populații.

Ce ne spune studiul despre sănătate?

Alimentele fermentate reprezintă un subiect important de cercetare în nutriție, inclusiv datorită posibilelor efecte asupra microbiotei intestinale și a proceselor metabolice.

Cu toate acestea, studiul PIMENTO nu a evaluat efectele consumului acestor alimente asupra sănătății și nu a măsurat cantitatea de microorganisme vii prezentă în produsele consumate. Prin urmare, rezultatele nu pot demonstra că persoanele care consumă mai multe alimente fermentate sunt mai sănătoase sau că aceste produse previn anumite boli.

De asemenea, datele s-au bazat pe informațiile raportate de participanți, iar selecția voluntară a acestora poate limita reprezentativitatea rezultatelor pentru întreaga populație europeană.

Cercetările viitoare vor trebui să stabilească mai clar legătura dintre tipurile de alimente fermentate consumate, cantitățile ingerate și efectele măsurabile asupra sănătății.

Concluzie

Studiul realizat în 53 de țări europene arată că alimentele fermentate sunt prezente în numeroase diete, însă obiceiurile de consum diferă semnificativ între regiuni. Produsele lactate fermentate se remarcă prin popularitatea lor constantă, în timp ce alte categorii prezintă variații importante atât în ceea ce privește numărul consumatorilor, cât și cantitățile ingerate.

Mesajul esențial este că frecvența consumului nu este același lucru cu aportul alimentar, iar popularitatea unui aliment nu reprezintă, în sine, o dovadă a beneficiilor sale pentru sănătate.

Pentru recomandări nutriționale adaptate populației, sunt necesare date mai precise despre consum și studii suplimentare care să clarifice efectele fiecărei categorii de alimente fermentate.

Sursa: studiul „Mapping fermented food prevalence and intake across European regions: results from the Promoting Innovation of Fermented Foods (PIMENTO) study”, publicat în British Journal of Nutrition, prezentat de News Medical la 18 octombrie 2026.