„Blue Monday” intre mit si realitate. Profesor Univ. dr. Anamaria Ciubara, medic primar psihiatru

„Blue Monday” sau Lunea cea trista, este un nume dat zilei de luni din a treia saptamana a lunii ianuarie considerata ca fiind cea mai deprimanta zi a anului.

Originile presupusei celei mai deprimante zile ale anului datează de la mijlocul anilor 2000, însă, până în prezent, ele rămân controversate și misterioase. Acest concept de Blue Monday a apărut pentru prima dată în anul 2005, publicat într-un comunicat de presă al companiei Sky Travel, în urma unui calcul inedit. Astfel, prima Blue Monday din istorie a luat naștere pe data de 24 ianuarie 2005.

Potrivit Wikipedia, psihologul Cliff Arnall a creat si o formula matematica elaborata pentru a calcula cele mai deprimante zile ale anului. El a luat in considerare vremea, facturile la utilitati, datoriile, nivelul motivational, precum si faptul ca majoritatea oamenilor urasc zilele de luni. Calculul a ţinut cont de o serie de factori, cum ar fi vremea, datoriile acumulate de sărbători, timpul scurs de la Crăciun, salariul lunar, perioada ce a trecut de la eșecul rezoluțiilor de Anul Nou și nivelul scăzut de motivație atins în urma suprapunerii tuturor acestor evenimente dar şi întoarcerea la muncă după sărbătorile de iarnă, o situație financiară mai precară decât în luna anterioară și, per total, o stare generală deprimantă.

Cu toate acestea, experții au considerat formula ca fiind lipsită de sens, motivând că în calcul nu erau definite unități, ceea ce înseamnă că, nici măcar din punct de vedere matematic, ea nu ar avea sens. Mai mult, Cliff Arnell, fost tutore la Universitatea Cardiff, căruia îi este atribuit comunicatul de presă original, militează în mod deschis împotriva unei Blue Monday cu conotaţii negative, declarând că ea a fost menită să inspire oamenii să își îmbunătățească viața, nu să incite la teamă.

Este important de spus că cea mai deprimantă zi din an depinde de circumstanțele fiecărei persoane, nu este o zi anume din calendar.

Dupa lansarea ideii de existenta a “Blue Monday”, cercetatorii si-au indreptat atentia pentru analizarea fenomenului. Acest concept a fost extins catre mai multe domenii de cercetare, altele decat psihiatria si psihologia. Astfel in 2024 a fost realizat un studiu retrospectiv al Universitatii din Beijing in colaborare cu Universitatea din Washington. Cercetatorii afirma ca efectul zilei luni, cunoscut și sub denumirea de „Blue Monday”, se referă la emoțiile negative pe care indivizii le experimentează adesea în zilele de luni, care pot declanșa comportamente iraționale și pot duce la ineficiența pieței. Acest fenomen, dacă se extinde la piața crowdfunding-ului, ar putea pune provocări pentru succesul crowdfunding-ului. Pentru a explora această posibilitate, am efectuat un studiu cuprinzător asupra efectului luni folosind date zilnice de la o platformă de crowdfunding bazată pe recompense. Investigația noastră dezvăluie că efectul zilei de luni este predominanta în crowdfunding. Mai exact, am constatat că performanța proiectului de crowdfunding, măsurată prin cantitatea de noi fonduri strânse, numărul de noi susținători și contribuțiile medii ale susținătorilor, tinde să fie mai slabă luni decât în ​​celelalte zile ale săptămânii. În special, acest efect pare să fie evident în diferite tipuri de proiecte de finanțare participativă, indiferent de caracteristicile și calitățile lor inerente. Cu toate acestea, puterea efectului luni variază în funcție de tipurile de proiect și de opțiunile de finanțare oferite. Efectul este mai pronunțat în proiectele tehnologice, dar mai slab în proiectele de bunuri publice. În plus, opțiunile de donație sunt mai puțin afectate de Efectul luni în comparație cu opțiunile obișnuite și, în mod intrigant, opțiunile de loterie par să fie imune la acest efect. În plus, efectul luni scade pe măsură ce perioada de strângere de fonduri progresează, în timp ce se intensifică odată cu prețurile ridicate ale proiectelor. De asemenea, am descoperit o strategie potențială pentru a atenua efectul luni: eșantionarea produselor. Proiectele care primesc scoruri mai mari de feedback de la utilizatori din eșantionarea produselor tind să experimenteze un efect de luni mai slab. Împreună, descoperirile noastre pun în lumină comportamentele iraționale ale susținătorilor de finanțare participativă care decurg din Efectul zilei de luni, descoperă mecanismele sale de bază și oferă implicații practice pentru strângeri de fonduri pentru a atenua Efectul zilei de  luni și pentru a le îmbunătăți performanța de finanțare participativă.

Din punct de vedere psihiatric, multe studii au raportat că sinuciderile tind să apară in zilele de luni. Cu toate acestea, din cauza lipsei unor controale eficiente ale datelor, au lipsit constatări concludente cu privire la efectele potențiale ale unei zile din săptămână asupra sinuciderilor. In anul 2018  a fost publicat un studiu in care au fost analizate datele publice pentru cauzele de deces din 1997 până în 2015 în Coreea de Sud, tara cu o rata crescuta a sinuciderilor. Moartea accidentală a fost utilizată ca grup de control. S-a calculat probabilitatea de sinucidere în fiecare zi a săptămânii în funcție de grupa de vârstă. Au fost utilizate un total de 377.204 decese (188.601 sinucideri și 188.603 decese accidentale). Frecvența sinuciderilor a fost cea mai mare luni și a scăzut pe parcursul săptămânii până sâmbătă. Decesul accidental a fost cel mai mare sâmbătă și nu a prezentat variații în funcție de ziua săptămânii. Pentru persoanele în adolescență și cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani, probabilitățile de sinucidere de luni au fost cu 9% și, respectiv, 10% mai mari decât cele din zilele de duminică. Pe măsură ce vârsta a crescut, diferențele de probabilitate de sinucidere în funcție de ziua săptămânii au fost atenuate. Așa-numitul efect Blue Monday este real, în special pentru persoanele în adolescență și cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani. Ar trebui planificate strategii de prevenire a sinuciderii care urmăresc să atenueze povara și stresul zilei de luni.

In concluzie se poate afirma ca efectul Blue Monday este strans corelat cu starile depresive. Depresia este o afecţiune psihică care nu are o cauză unică. Se declanşează, în general, la persoanele care au un risc genetic, prin acţiunea unor factori de mediu (stres cronic, evenimente negative de viaţă, catastrofe naturale). Atunci când o persoană se confruntă cu multe dificultăţi, atunci când problemele de viaţă sunt foarte mari sau influența genetică este crescută, riscul de depresie este mai ridicat. Cunoaşterea acestor factori de risc este importantă având în vedere că evitarea şi managementul corect al acestora ar putea împiedica dezvoltarea ulterioară a afecțiunii.

Pentru a reduce riscul de apariţie a depresiei, au fost descrise o serie de măsuri care pot fi aplicate atât pentru persoanele obişnuite, dar mai ales pentru cei care au un risc crescut de a dezvolta această afecțiune. Aceste măsuri de prevenție ar putea reduce cu un sfert sau chiar cu jumătate riscul instalării depresiei, sunt nespecifice şi includ măsuri nutriţionale, legate de stilului de viaţă, metode educaţionale, de consiliere, psihoterapeutice, farmacologice, dar şi limitarea factorilor de risc.