Boli/AfectiuniNoutățiRevistaSănătate

Terapiile biologice în astmul bronşic: siguranţă şi eficacitate la copii şi adulţi – Dr.Popovici George-Cosmin, medic primar pneumolog

Astmul bronşic reprezintă una dintre cele mai frecvente afecţiuni respiratorii cronice, afectând atât populaţia pediatrică, cât şi pe cea adultă. În formele sale moderate şi severe, în ciuda tratamentului optimizat cu corticosteroizi inhalatori şi bronhodilatatoare de lungă durată, un procent semnificativ de pacienţi rămân insuficient controlaţi.

Pentru aceşti pacienţi, terapiile biologice au deschis o nouă eră terapeutică, cu beneficii importante în reducerea exacerbărilor, îmbunătăţirea funcţiei pulmonare şi a calităţii vieţii.

Ce sunt terapiile biologice?

Terapiile biologice pentru astm sunt anticorpi monoclonali care ţintesc molecule-cheie implicate în inflamaţia de tip 2 asociată astmului sever. Ele se administrează subcutanat şi acţionează asupra unor mecanisme specifice:

  • Omalizumab (Xolair) – blochează IgE liber şi scade activarea celulelor implicate în reacţiile alergice

  • Mepolizumab (Nucala) şi Benralizumab (Fasenra) – reduc eozinofilele prin inhibarea IL-5 sau a receptorului IL-5

  • Dupilumab (Dupixent) – inhibă semnalizarea IL-4/IL-13, reducând inflamaţia de tip 2

  • Tezepelumab (Tezspire) – blochează TSLP, o citokină cheie ce activează cascada inflamatorie în astm

Aceste terapii sunt recomandate ca tratament adjuvant la pacienţii cu astm sever necontrolat.

Siguranţa terapiilor biologice — ce ştim astăzi?

Recent, o amplă revizuire sistematică publicată în European Respiratory Review (Wirthgen et al., 2025) a analizat datele de siguranţă disponibile pentru aceste terapii atât la copii, cât şi la adolescenţi, pe baza a 45 de studii şi peste 3500 de pacienţi.

Concluziile sunt următoarele:

  • Profil general de siguranţă favorabil, în concordanţă cu datele din fişele tehnice

  • Nu au fost identificate efecte adverse noi, neaşteptate

  • Cele mai frecvente reacţii raportate sunt:

    • Cefalee

    • Reacţii la locul injectării

    • Infecţii ale tractului respirator superior (URTI)

    • Febră

    • Urticarie

Reacţiile severe (rare) au inclus:

  • Anafilaxie – izolat, raportată la Omalizumab, Mepolizumab şi Dupilumab

  • Evenimente cardiovasculare – cazuri rare cu Omalizumab, dar asocierea cauzală rămâne incertă

  • Neoplasme – 2 cazuri de limfom non-Hodgkin după Omalizumab; incidenţa raportată nu depăşeşte incidenţa generală a limfoamelor în populaţia pediatrică

Diferenţe între copii şi adulţi?

La pacienţii pediatrici, profilul de siguranţă este similar cu cel observat la adulţi, dar:

  • Datele pe termen lung sunt limitate, mai ales pentru Tezepelumab şi Benralizumab

  • Este necesară urmărirea atentă pentru evenimente rare sau întârziate (malignităţi, tulburări cardiovasculare)

Cum alegem terapia potrivită?

  • Omalizumab – pentru astm alergic IgE mediat, copii ≥6 ani şi adulţi

  • Mepolizumab / Benralizumab – pentru astm eozinofilic, copii ≥6 ani şi adulţi

  • Dupilumab – pentru astm cu inflamaţie de tip 2, IgE sau eozinofile crescute

  • Tezepelumab – disponibil de curând şi pentru copii ≥12 ani; indicat în forme severe indiferent de fenotip

Ce trebuie monitorizat în practica clinică?

ParametruRecomandare
Reacţii de hipersensibilitateVigilenţă la fiecare administrare
Infecţii respiratoriiEvaluare clinică regulată
Eozinofilie / efecte hematologiceMonitorizare la început şi periodic
Simptome cardiovasculareAtenţie la pacienţi cu factori de risc preexistenţi
NeoplasmeEvaluare atentă în cazul simptomelor suspecte

Concluzii

Terapiile biologice au transformat tratamentul astmului sever, oferind un control mai bun al bolii şi reducând necesarul de corticosteroizi sistemici. Profilul de siguranţă este favorabil, dar monitorizarea atentă rămâne esenţială, mai ales în populaţia pediatrică.