Atacul de panică si infarctul miocardic

Anamaria Ciubara MD dr
. Hab. Profesor la Facultatea de Medicină și Farmacie, Universitatea „Dunarea de Jos”
Șef secție psihiatrie, psihiatru senior

Durerea precordială reprezinta un simptom comun al atacurilor de panică, mai ales in formele severe, dar in acelasi timp este si un simptom specific al infarctului miocardic.

Studiile de specialitate sugerează ca una din patru persoane care caută tratament pentru durere în piept suferă, de fapt, de atacuri de panică și nu de infarct miocardic sau angină pectorala.

Prin urmare, desi durerea in piept este un simptom specific pentru suferinta cardiacă, totuși 25 % dintre persoane nu au aceasta patologie.

În atacul de panică durerea este deseori descrisă ca o senzație ascuțită, care incepe brusc, chiar dacă persoana este in repaus.

De obicei, persoana se simte stresată sau anxioasă înainte de apariția durerii in piept.

Această durere cauzată de un atac de panică durează de obicei in jur de 10 minute, dar celelalte simptome ale atacului de panică pot dura până la o ora.

Simptomele comune ale atacurilor de panică si ale infarctului miocardica includ:

• amețeală;
• senzație de lesin;
• dificultăți de respirație;
• transpirații profuze;
• sentimentul ca nu controlezi situația (specific pentru infarctul miocardic este incapacitatea de a continua activitatea aflata în desfăsurare – de unde si syntagma “spectatorului de vitrina”);
• parestezii (amorteala) la nivelul picioarelor și mâinilor;
• dureri in piept;
• palpitații ale inimii.
• ravate de un atac de panica.

Deși exista asemănări între acuzele cauzate de atacul de panică si cele care apar ca urmare a unor boli de inima, exista unele diferențe semnificative.

Durerea in piept din atacul de panică se dezvoltă cel mai adesea atunci când persoana este in repaus, in timp ce durerea din timpul atacului de cord apare atunci când persoana este activă.

Durerea din timpul unui atac de cord iradiază frecvent de la piept până la nivelul altor regiuni, cum ar fi maxilarul, umărul si bratul, dar durerea provocata de atacul de panica nu iradiaza ci rămâne cantonata la nivelul pieptului.

Durerea in piept din timpul unui atac de panică se dezvolta rapid si apoi se estompează oarecum rapid, adesea intr-un timp mai mic de 10 minute, in schimb durerea asociată cu bolile de inimă are caracteristic o instalare bruscă cu o creștere treptată a intensității.

Durerea din atacul de panică se poate resimti  mai acută decât durerea provocată de un atac de cord, pe care oamenii o descriu deseori ca o presiune puternică, in timp ce durerea din atacul de cord este descrisa ca o “gheara in piept”.

O alta diferență este dată de distribuția pe sexe: atacuruile de panica sunt mai frecvente la femei, infarctul este mai frecvent la bărbați.

Durerea precordială din atacul de panica poate fi cauzată de mecanisme care nu sunt legate de sistemul cardiac, mecanisme care sunt legate de sistemul cardiac sau de o combinație a celor doua.

Atacurile de panică pot produce, de asemenea, reații fizice in sistemul cardiac care duc la dureri in piept.

Mecanismele care conduc la apariția unor manifestări cardiace efective in timpul atacului de panică sunt urmatoarele:

• spasmul coronarian;
• creștea necesarului de oxigen din inima;
• creșterea tensiunii arteriale;
• creșterea frecventței cardiace.

Persoanele care suferă de atacuri de panică pot avea asociate probleme cardiace care pot fi agravate de un atac de panică.