Curiozități despre sânge
În corpul omului matur sângele constitue în mediu 6-8% din toată masa corpului. Cei drept, cantitatea medie a sângelui în corpul copilului e un pic mai mare şi este de 8-9% . Sângele circulă prin corpul uman cu viteză diferită. Cel mai rapid sângele circulă prin arterii, 1,8km pe oră. Volumul mediu a sângelui în corpul omului constitue 5000-6000ml.
Australianul de 74 de ani James Harrison a donat sânge în jur de 1000 de ori pe parcursul vieţei sale. Anticorpii grupei sale rare de sânge ajută la supraveţuirea noinăscuţilor cu o formă grea de anemie. În sumă datorită donorului Harrison, după calculele aproximative, sa reuşit salvarea vieţilor a 2000 de copii.
La peirderea a o pătrime din volumul sângelui din vasele sangvine, creează pericol pentru viaţă. În caz de vătămare a unui vas sangvin mare, moartea survine mai repede dar nu de la pierdere de sânge, dar de la scăderea momentană a tensiunei arteriale, anoxiei creerului şi miocardului.
Corpul uman poate funcţiona normal, chiar şi în cazul când sângele prin vase se va deplasa fără impulsuri, adică în flux continuu. Asta a fost demonstrat de medicii americanului Craig Lewis, care murea de o afectare gravă a inimii, viaţa lui nu putea salvată nici de cardiostimulatorul artificial. În rezultat pacientului ea fost înlăturată inima conectândul la un dispozitiv de alt tip, care ajuta la criculaţia necontenită a sângelui prin organizm. Lewis a supraveţuit în sensul cel mai direct al cuvântului fără puls, 5 săptămâni pe cardiograma sa era o linie dreaptă. Pricina morţii sale a fost disfuncţia ficatului din cauza amiloidozei, ce nu e legat de dispozitivul întrodus.
În decurs de 24 de ore, inima unui om matur pompeză în jur de 10 mii litre de sânge. O bătaie a inimii înpinge în arterie 130 miligrame de sânge. Lungimea medie a vaselor sanguine din corpul uman constitue în jur de 100 000 km.
Sângele nostru este roşu, fiindcă el este compus în mare parte din globule roşii (celule roşii), sau eretrocite cum li se mai spune. Culoarea roşie se datorează conţinutului mare de fer în ele. Eretrocitele ajută la efectuarea schimbului de gaze dintre ţesuturi. Viaţa acestor celule durează 120 de zile, după cele ele se distrug în ficat sau splină.
De funcţia de apărare răspund leucocitele, sau celule albe ale sângelui (globulele albe). Ele joacă rolul principal în apărarea organizmului de boli infecţioase şi corpuri străine. Durata vieţei a acestor celule poate variea de la câteva zile până la câţiva ani.
Sunt câteva divizări a sângelui, dar cea ma mare valoare o are divizarea sângelui în 4 grupe după sitema “AB0” şi în două grupe după sistemul “Rh”. Cele patru grupe de sânge se marchează cu simbolurile I(0), II(A), III(B), IV(AB). Grupa I(0) este cea mai răspândită şi se întâlneşte la 45% de oameni de pe Pământ. II(A) grupă de sânge este răspândită printre europeni – şi purtătorii ei sunt în jur de 35% de oameni. III(B) grupă de sânge este mai puţin răspândită – ea poate fi întâlnită la numai 13% de oameni. Cea mai rară grupă de sânge este IV(AB) – se întâlneşte doar la 7% de oameni.
Oamenii cu 1-a grupă de sânge sunt donori universali, dar oamenii cu grupa 4 de sange sunt – recipienţi unuversali.
Printre diferite rase şi popoare grupele de sânge sunt repartizate neuniform. Spre exemplu 80% de indieni au grupa I-a de sănge, printre aziaţi cea mai răspândită este grupa a III – a, la locuitorii Europei de Nord grupa a II – a.