Dependenta de jocuri

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a inclus dependenţa de jocuri în lista tulburărilor psihice din sistemul de clasificare a bolilor care a fost publicat în 2018. În versiunea beta a celei de-a unsprezecea ediţii actualizate a Clasificării Internaţionale a Bolilor şi Problemelor de Sănătate (ICD-11), dependenţa de jocuri a fost inclusă în categoria ”tulburărilor mintale, comportamentale şi de neurodezvoltare”. Pentru a justifica diagnosticul acestei afecţiuni o persoană trebuie să manifeste o ”tulburare de control asupra jocului”, să acorde ”o prioritate ridicată jocului până la nivelul la care acesta să prevaleze asupra altor interese şi activităţi de zi cu zi” şi să continue să se joace ”în ciuda apariţiei consecinţelor negative”, este definitia consacrata.
Un astfel de model de comportament este suficient de grav pentru a rezulta o tulburare semnificativă a vieţii personale, familiale, sociale, educaţionale, ocupaţionale sau a oricăror aspecte de funcţionare, conform ICD-11 versiunea beta. Trebuie specificat ca in cazul patologiilor din sfera psihiatrica exista 2 ghiduri internationale de diagnostic: DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) elaborat de American Psychiatric Association si sistemul ICD (International Statistical Classification of Diseases) care se afla sub patronajul Organizatiei Mondiale a Sanatatii si este sistemul utilizat de cadrele medicale din toată lumea, servind ca standard internaţional pentru definirea problemelor de sănătate şi a afecţiunilor. Desi Asociatia Americana de Psihiatrie trage semnale de alarma inca din 1997 privind aceasta patologie si o include in DSM in anul 2002, abia in ultimii ani OMS-ul acorda o atentie deosebita datorita faptului ca s-a înregistrat o creştere a numărului de cazuri de morţi subite şi de simptome fizice asociate jocurilor pe calculator. Doi bărbați din Taiwan au murit din cauza jocurilor de maraton în termen de trei săptămâni unul de celălalt în 2015. Primul a fost un bărbat în vârstă de 38 de ani, care a fost găsit mort după ce a jucat jocuri video timp de cinci zile într-un internet cafe din Taipei. Al doilea a fost Hsieh, un bărbat în vârstă de 32 de ani care a murit după stop cardiac, după ce a jucat trei zile fără oprire. Un alt caz, Anna-Lee Kehoe, o fetiță de treisprezece ani, a vorbit în mod obișnuit, a ieșit afară și a jucat cu Xbox 360 înainte de a spune: “Mamă, nu pot respira”. A suferit un atac de cord atît de sever, încît in ciuda eforturilor de resuscitare a ajuns in moarte cerebrala fiind mentinuta in viata doar cu ajutorul aparatelor.
Toate jocurile pe calculator sunt gandite in jurul aceluiasi element central: jucatorul. Cu toate ca elementele de hardware si software se schimba, psihologia din spatele modului in care jucatorul invata si reactioneaza la jocuri ramane constanta. Toate jocurile pe calculator cer in mod implicit jucatorului sa raspunda intr-un anume fel. Aceasta metoda are la baza experimentele lui B. F. Skinner care a descoperit ca poate influenta comportamentul cobailor printr-un sistem de invatare bazat pe stimuli si recompense. A inventat cutia Skinner, o cusca in care era asezat un cobai care era invatat sa apese o parghie pentru a primi mancare. Desigur, in cazul jocurilor pe calculator sistemul de recompensatie este mult mai complex, dar analogia este clara.
Un efect direct al dependenţei de jocurile video este violenţa. Din 81 de jocuri destinate adolescenţilor, analizate în 2004 de cercetătorii de la Harvard şi Spitalul pediatric din Boston, violenţa era prezentă în proporţie de 98% şi reprezenta 36% din timpul de joc. în 77% dintre ele apăreau morţi violente, la un ritm mediu de 122 de morţi pe oră. In plus, 90% dintre jocuri îşi obligă jucătorul să ucidă sau să rănească pentru a câştiga puncte. In total, cercetătorii au asistat la moartea a 11.499 de personaje în 95 de ore de joc.
Pentru a putea spune dacă o persoană dă semne de dependenţă de jocuri pe calculator trebuie observa anumite aspecte ca:
• Timpul zilnic petrecut în fata calculatorului în scopul jocului;
• Perioada maximă dintre două utilizări ale calculatorului în scopul jocului pe care persoana o poate tolera;
• Relaţia dintre activitatea de joc şi celelalte activităţi curente;
• Sentimentul oferit de această activitate de joc ;(satisfacţie, excitare psihică, etc.)
• Capacitatea de a renunţa la începerea acestei activităţi sau de a o întrerupe dacă este necesar;
• Aspecte ca atenţia acordată hranei şi îngrijirii corporale;
• Influenţa activităţii de joc asupra vietii personale sociale, însingurare şi izolare, relaţii tensionate cu ceilalţi, în special cu rudele apropiate.
În cadrul protocoalelor terapeutice elaborate pana in prezent, programul de tratament pentru dependența de jocuri pe computer este un program complex, cu multe componente menite să răspundă ansamblului de efecte și consecințe din viața fiecărei persoane, îmbinând armonios cele doua elemente importante ale procesului de recuperare, și anume psihoterapia și tratamentul medicamentos.

Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară
http://lapsihiatru.ro/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.