INTERACȚIUNILE ÎNTRE MEDICAMENTE ȘI ALIMENTE POT AFECTA SANATATEA!
INTERACȚIUNILE ÎNTRE MEDICAMENTE ȘI ALIMENTE POT AFECTA SĂNĂTATEA!
Farmacist Simona Marin- Membru al Colegiului Farmaciștilor din Galați
(continuare din numărul anterior)
Calciul, magneziul și fierul (minerale ce se regăsesc în cantități importante în produsele lactate) nu trebuie administrate împreună cu o serie de antibiotice pentru că reacționează cu acestea în tubul digestiv, scăzându-le absorbția și acțiunea.
Administrarea acestor antibiotice se va face la o distanță de 2-3 ore de produsele lactate sau suplimentele cu calciu, magneziu, fier.
Calciul poate crește efectul digoxinei (medicament folosit în insuficiența cardiacă), dar poate scădea efectul blocanților de calciu sau a unor betablocanți ce sunt folosite în tratamentul hipertensiunii (ex. diltiazem, sotalol).
Se recomandă o distanță de 4 ore între administrarea levotiroxinei (hormon de substituție, folosit în hipotiroidism) și preparatele ce conțin calciu, pentru a nu le scădea eficiența.
Unele medicamente diuretice (ex. tiazidele) sau estrogenii pot avea ca efect creșterea concentrației de calciu în sânge.
Cărbunele medicinal și alte substanțe absorbante – diosmectite, argile. Este aproape o modă în România să se consume cărbune pentru balonare, fiind o substanță cunoscută de mulți zeci de ani, oamenii considerând-o o substanță eficientă, naturală și sigură.
Aceste substanțe, numite și absorbante intestinale, deși eficiente în balonări și diaree, trebuie să fie administrate la o distanță de câteva ore de alte medicamente pentru a nu le reduce efectul.
Administrarea unor medicamente antidepresive sau antiparkinsoniene, numite inhibitori de monoaminooxidaze (IMAO), necesită limitarea sau eliminarea unor alimente bogate în tiramină și histamină, cum sunt brânzeturile fermentate, vinul (în special cel roșu), berea, preparate maturate din carne, pește, murături fermentate, anumite sosuri sau preparate din soia fermentată (tofu, miso) pentru că pot declanșa crize severe de hipertensiune.
Un efect sever, numit sindrom serotoninergic, poate apărea dacă sunt luate mai multe medicamente ce acționează asupra nivelului de serotonină (antidepresive, antiparkinsoniene, anxiolitice, unele analgezice, unele antitusive, unele medicamente pentru greață, anorexigene pentru slăbit), precum și o combinație dintre acestea și unele suplimente alimentare – triptofan (5HTP), sunătoare, ginseng.
Sunătoarea este, pe de o parte, o plantă deosebit de utilă în multe afecțiuni, motiv pentru care se și află în multe preparate fitoterapeutice (ceaiuri, capsule, tincturi), însă interacționează cu foarte multe clase de medicamente, modificându-le biotransformarea în organism.
Printre acestea sunt: tonicardiace, antiasmatice, imunodepresive, contraceptive orale, antivirale, antidepresive, antiulceroase.
Mulți oameni iau inhibitoare de pompă de protoni (omeprazol, esomeprazol, pantoprazol) și consumă ceaiuri ce conțin sunătoare, reducându-le efectul. De asemeni, sunătoarea crește și fotosensibilitatea, recomandându-se evitarea soarelui.
Nu în ultimul rând, vom închide articolul prezent, cu cel mai ”faimos” aliment în ceea ce privește interacțiunile – grepfrut -ul.
Acest fruct, foarte sănătos (pentru oameni sănătoși) și foarte recomandat în dietele anilor 80 și 90, are un mic inconvenient – folosește pentru metabolizare aceeași rută cu foarte multe medicamente, fapt ce conduce la modificarea metabolizării medicamentelor cu efecte nedorite (supra sau subdozări).
Tocmai de aceea, grepfrutul nu se mai folosește în spitale / clinici și nici nu se mai recomandă foarte des în diete.
Tocmai pentru că există foarte multe interacțiuni, atât între medicamente cât și între acestea și alimente, suplimente alimentare sau preparate fitoterapeutice, vă sfătuim să vă informați din surse sigure și să cereți sfatul medicului sau al farmacistului atunci când urmați un tratament!