Despre infarctul miocardic…
Dr. Lucica Grigorică
Medic primar cardiologie
Infartul miocardic acut apare, cel mai frecvent, atunci când o arteră de la nivelul inimii este blocata de un cheag de sânge.
În această situație o porțiune din muschiul inimii ramane fară sânge.
La majoritatea pacienților acest cheag de sânge se formează la nivelul unui plăci de aterom.
Plăcile de aterom sunt depuneri de colesterol care apar la nivelul coronarelor (arterele care vascularizează muschiul inimii).
Infarctul miocardic acut apare in special la persoane care au factori de risc cardiovascular.
Cei mai importanți factori de risc cardiovascular sunt sunt: hipertensiunea arterială (numita si ”ucigasul selentios”), diabetul zaharat (cu o creștere impresionantă a numărului de cazuri in ultimii ani), dislipidemia (in special valori crescute ale colesterolului “rău” si ale trigliceridelor), fumatul, obezitatea (din ce in ce mai frecventă la persoanele tinere), sedentarismul, regimul alimentar nesanatos si stresul.
Corectand si tratând acesti factori de risc cardiovascular putem preveni cu succes aparitia unui infart miocardic.
Din păcate putini pacienți pot fi convinși să urmeze un tratament corect pentru factori de risc “care nu dor”.
De exemplu valorile crescute ale LDL colesterolului (colesterol “RĂU”) nu dor si prin urmare putini pacienți acceptă un tratament.
Conform ultimelor recomandări ale Societatii Europene de Cardiologie, o valoare al LDL colesterolului mai mare de 190 de mg / dl incadrează pacientul intr-un risc cardiovascular foarte mare de a face infarct miocardic, accident vascular cerebral sau chiar de deces.
Din cauza stilului de viata nesănatos prezent la o parte din ce in ce mai mare a populației, asistăm in ultimii ani la o creștere importantă a numărului de pacienți care fac infarct miocardic acut.
Statisticele arată că in România tot mai multi tineri cu varste cuprinse intre 20 si 45 de ani ajung la spital cu infarct miocardic acut.
Multi consideră din păcate că dacă sunt mai tineri nu pot face aceasta boala.
La aceasta categorie de vârsta, bărbații sunt mai afectați decât femeile, acestea beneficiind de protecție hormonala pana la instalarea menopauzei.
De ce fac tinerii din ce in ce mai frecvent infarct miocardic?
Pentru că din ce in ce mai multi tineri fumează, sunt sedentari, mănâncă nesnatos si devin obezi. Alimentatia nesanatoasa a condus si la o explozie a numarului de cazuri de diabet zaharat la persoane din ce in ce mai tinere.
In actualul context pandemic mulți dintre noi din păcate am devenit mult mai sedentari decât înainte.
Activitatea fizica sustinuta contribuie evident la scaderea mortalitatii cardiovasculare.
România ocupa un loc fruntaș în clasamentul lipsei de activitate fizică sustinută.
Se consideră că ne putem ameliora mortalitatea cardiovasculara daca facem cel putin 150 min de activitate fizica moderata saptamanal sau cel putin 75 de minute de activitate fizica intensa saptamânal.
Din pacate in Romania nu avem la dispozitie programe eficiente de preventie a bolilor cardiovasculare.
Avem mare nevoie ca populatia tânără să constientizeze riscul la care se expune neglijând corectia din timp a factorilor de risc cardiovascular.
Prevenirea factorilor de risc cardiovascular poate determina o scadere considerabila a numarului de cazuri cu infarct miocardic.
Care sunt principalele simptome al unui infarct miocardic?
Principalul simptom ale infarctului miocardic acut este durerea retrosternala (in mijlocul pieptului) descrisa ca o senzatie de constrictie, apasare sau strivire care poate iradia in umeri, coate, pumni, mandibula, mai rar in epigastru (“cosul pieptului”) si interscapulovertebral (in spate).
Durerea poate fi de mica intensitate sau chiar absenta la persoanele in varsta si la diabetici, motiv pentru care acestia ajung din pacate prea tarziu la medicul cardiolog.
Poate fi insotita de: transpiratii profuze, senzatie de greata, varsaturi (uneori), palpitatii sau senzatie de sfarseala.
In cazuri rare pacientii pot prezenta sincopa (pierderea starii de constienta) sau chiar stop cardiac (in cazurile grave).
Infarctul miocardic acut reprezinta o mare urgenta medicala. In situatia in care o persoana are simptomele anterior mentionate, trebuie apelate imediat serviciile medicale de urgenta.
Se recomanda efectuarea unei electrocardiograme in primele 10 minute de la primul contact medical.
Electrocardiograma este cea care pune de fapt diagnosticul de infarct miocardic acut.
Pacientul trebuie sa primeasca imediat aspirina si nitroglicerina (care poate ameliora durerea) si va fi adus la spital cat mai repede posibil unde evident se repeta electrocardiograma.
Ideal ar fi ca in acele situatii in care transportul pacientului la spital dureaza mai mult, electrocardiograma sa fie transmisa unui cardiolog pentru a se putea pune diagnosticul cat mai repede.
In acest fel tratamentul poate fi inceput cat mai repede.
Timpul scurs pana la initierea unui tratament adecvat inseamna miocard pierdut (adica o portiune din muschiul inimii moare prin lipsa irigarii cu sange).
Tratament adecvat intr-un infarct miocardic acut inseamna restabilirea circulatiei in artera care a fost blocata de un cheag de sange.
Tratamentul cel mai bun si corect il repezintă dezobstruarea vasului respectiv prin efectuarea unei coronarografii si implantarea unui stent, tehnica care poate fi efectuata in spitalele care au centru de cateterism cardiac.
Acolo unde nu exista aceasta posibilitate, se administreaza substante care au capacitatea de a dizolva cheagul care a obstruat artera (tromboliza).
Pentru a putea salva o parte cat mai mare din miocardul afectat prin obstruarea unei artere de la nivelul inimii, tratamentul trebuie administrat cat mai rapid, de preferat in primele 12 ore de la debutul simptomelor.
Din nefericire, prin lipsa de cunoastere a simptomelor unui infarct miocardic multi pacienti ajung la spital dupa acest interval de timp.
Dupa 12 ore de la debutul simptomelor sansele de recuperare a portiunii din muschiul inimii afectate de infarct sunt minime.
La ce sa ne asteptam dupa un infarct miocardic?
La externarea din spital un pacient cu infarct miocardic acut va primi un tratament medicamentos.
Pe langa tratamentul medicamentos, masurile privind schimbarea stilului de viata sunt foarte importante pentru o evolutie favorabila pe termen lung: oprirea definitiva a fumatului, scaderea ponderala, controlul hipertensiunii arteriale, a valorilor glicemiei si grasimilor din sange, preocuparea pentru o alimentatie echilibrata.
Un rol cheie il are postinfarct recuperarea pacientului si reintegrarea lui in familie si in societate.
Toate acestea ar trebui sa decurga in cadrul programelor de reabilitare, care, din pacate, in Romania sunt aproape absente.
Regimul de efort fizic dupa un infarct miocardic acut trebuie individualizat pentru fiecare pacient si este influentat de factori multipli: varsta pacientului, gravitatea infarctului, suprafata infarctului (severitatea infarctului), bolile asociate.
Sunt situații severe in care pacientul nu-si mai poate relua activitatea profesionala si va fi pensionat medical sau va trebui sa-si schimbe locul de munca cu unul adecvat noii situatii medicale (lucru greu de relizat in tara noastră din păcate).