Fibrilaţia atrială…

Ce este fibrilatia atriala?

Fibrilatia atriala este o afectiune cardiaca caracterizata printr-o tulburare in ritmul inimii. Acesta devine neregulat si cel mai frecvent tahicardic (peste 90 – 100 batai/ minut).

Fibrilatia atriala este cea mai frecventa tulburare de ritm cardiac, afectand 1-2% din populatia generala si peste 5 % din populatia cu varsta peste 65 de ani. Se estimeaza ca numarul acestor pacienti va creste in viitorul apropiat de 2-3 ori in primul rand datorita cresterii sperantei medii de viata a populatiei, dar si datorita numeroaselor cazuri noi de diabet, hipertensiune arteriala si obezitate.

Care sunt simptomele fibrilatiei atriale?

Simptomele pentru care pacientii vin cel mai frecvent la medic sunt palpitatiile, insotite de multe ori de dispnee (“lipsa de aer”) si anxietate. Cand ritmul cardiac este foarte grabit pacientii pot acuza si dureri in piept.

Daca fibrilatia atriala nu a fost diagnosticata la timp pacientii incep sa prezinte si simptome de insuficienta cardiaca:
– dispnee de repaus (lipsa de aer in repaus, nevoia de a dormi pe mai multe perne),
– edeme gambiere (marire de volum a picioarelor),
– astenie marcata,
– limitarea capacitatii de efort.

In situatii mai severe acestia pot prezenta sincope (pierderea pentru scurt timp a starii de constienta) sau lipotimii (lesinuri). Din nefericire exista si fibrilatie atriala asimptomatica, pacientii fiind diagnosticati intamplator sau atunci cand fac o complicatie (de exemplu un accident vascular cerebral).

Cum diagnosticam fibrilatia atriala?

Cea mai rapida si ieftina metoda de diagnosticare a acestei tulburari de ritm cardiac este electrocardiograma. Fibrilatia atriala poate fi permanenta si poate fi diagnosticata usor prin efectuarea unei electrocardiograme obisnuite.

Pentru pacientii care au fibrilatie atriala paroxistica (episodica) este necesara insa monitorizarea Holter 24-48 de ore sau chiar timp mai indelungat (purtarea unui aparat la domiciliu sau in spital care inregistreaza toate bataile inimii timp de 24-48 de ore).

Pacientii care nu au fibrilatie atriala permanenta, dar care acuza episoade de palpitatii pot avea electrocardiograma normala la mai multe controale medicale. Din acest motiv pentru un diagnostic corect se recomanda monitorizarile Holter ale ritmului cardiac.

Pentru cazurile in care exista suspiciunea ca pacientul face fibrilatie atriala, dar aceasta tulburare de ritm nu a putut fi evidentiata la o electrocardiograma obisnuita si nici la monitorizari Holter repetate, se recomanda implantarea printr-o interventie chirurgicala minima a unui dispozitiv numit “loop recorder” care inregistreaza ritmul inimii chiar si timp de 3 ani.

Exista situatii in care pacientii acuza palpitatii cu ritm rapid in timp ce depun anumite eforturi. Pentru acestia se recomanda efectuarea unui test de efort, pe covor rulant sau bicicleta, timp in care un medic cardiolog monitorizeaza electrocardiograma pacientului pentru a observa eventualele episoade de fibrilatie care apar la efort.

Care pot fi cauzele fibrilatiei atriale?

Cel mai frecvent, aparitia fibrilatiei atriale este favorizata de o serie de conditii clinice si factori de risc cardiovascular: hipertensiunea arteriala, obezitatea, diabetul zaharat, cardiopatia ischemica, afectiuni ale valvelor (ex. stenoza mitrala), apneea in somn, afectiunile tiroidiene.

Fibrilatia atriala este o tulburare de ritm cardiac care poate sa apara si la persoane tinere, cu cord normal in conditii de stress, exces de cafea, fumat, alcool, consum de energizante sau droguri. In interventiile chirurgicale pe cord sau plamani pacientii pot prezenta dupa operatie, scurte episoade de fibrilatie atriala. Situatiile cu anemie severa, febra sau infectii respiratorii pot declansa fibrilatia atriala chiar si pe un cord normal anterior.

Exista insa si fibrilatie atriala fara un factor precipitant evident, in anumite afectiuni ale tesutului de conducere al inimii. Pentru a stabili cauza fibrilatiei atriale pacientii necesita obligatoriu investigatii suplimentare de tipul ecografiilor cardiace (transtoracice sau transesofagiene), si uneori investigatii mai complexe (coronarografie, computer tomografie cardiaca, rezonanata magnetica cardiaca, studiu electrofiziologic).

Cum evolueaza fibrilatia atriala?

Din pacate fibrilatia atriala este o afectiune cu mortalitate si morbiditate semnificative daca nu este tratata la timp si corect. Principalele complicatii ale fibrilatiei atriale sunt insuficienta cardiaca si accidentele embolice (ex. accidente vasculare).

Insuficienta cardiaca se manifesta prin dispnee (“lipsa de aer”) agravata progresiv, marire de volum a picoarelor (“umflarea picioarelor” prin acumularea de lichid) si in cazuri severe acumularea de lichid si in pleura (foita care inveleste plamanii) sau in jurul inimii.

In fibrilatia atriala exista riscul formarii de cheaguri de sange la nivelul atriului stang (una dintre cele 4 camarute ale inimii) si mai ales al urechiusei stangi (o anexa a atriului stang).

Migrarea acestor cheaguri poate determina accidente vasculare cerebrale sau ischemii arteriale periferice acute (ocluzionarea sau “ infundarea” brusca cu cheaguri a unei artere de la nivelul mainilor sau picioarelor). In aceasta ultima situatie pentru salvarea mainii sau piciorului pacientului este necesara interventia chirurgicala de urgenta (efectuata de catre chirurgii cardio-vasculari).

Fibrilatia atriala creste de 5 ori riscul de accident vascular. Pacientii cu fibrilatie atriala care fac un accident vascular au un risc de mortalitate cu 70% mai mare decat pacientii cu accident vascular fara fibrilatie atriala.

Din acest motiv pacientii cu fibrilatie atriala trebuie sa urmeze tratamentul corect, fara oprire si sa se prezinte periodic la controalele cardiologice conform recomandarilor primite. Prevenirea accidentelor embolice se face utilizand medicatia anticoagulanta.

Citește mai multe articole despre semne și simptomele diferitelor boli aici!