Tulburarea de anxietate socială

Tulburarea de anxietate socială (sau fobia socială) este o problemă de sănătate mintală cronică care presupune o anxietate și o teamă iraționale față de situații și activități în care individul crede că este observat, evaluat și/sau judecat de către alte persoane și că se va face de râs sau va fi umilit. Anxietatea socială este una dintre cele mai des întâlnite probleme de sănătate mintală și afectează aproximativ 13% din populație.

În general, persoanele cu anxietate socială: prezinta o teamă intensă de a nu se face de râs în fața altora; se îngrijorează legat de cum se vor simți și cum se vor comportă în fața altora; se tem că ceilalți îi vor judeca sau “își vor da seama” cum sunt cu adevărat; resimt o teamă intensă în preajma altor persoane, mai ales în preajma persoanelor pe care le consideră importante sau a persoanelor necunoscute; încearcă să evite locurile în care sunt mulți oameni; au dificultăți în a-și face prieteni sau a menține relații sociale; au simptome fizice (tahicardie, transpirații, înroșirea feței, disconfort abdominal, încordare musculară și tremurături etc.) în anumite contexte sociale în care se simt anxioși.

Cum se manifestă?

Anxietatea socială afectează gândirea, dispoziția și comportamentul. Totodată, comportamentele disfuncționale mențin tulburarea și creează la rândul lor o serie de probleme: abandon școlar sau pierderea locului de muncă, dificultăți în a începe și a mentine o relație intimă, dificultăți în dezvoltarea unei cariere profesionale etc.

Unii cercetători și psihologi consideră că anxietatea socială este de fapt un comportament învățat, cu alte cuvinte se poate dezvolta în urma observării și interacțiunii cu persoane care au această problemă. Ar putea exista o asociere între părinții care sunt supraprotectivi, care încearcă să controleze totul și anxietatea socială. De multe ori astfel de părinți nu-și dau seama de problema copilului lor pentru că ei înșiși au această problemă și li se pare a fi ceva normal.

Studii

De asemenea, se pare că anumite evenimente critice din copilărie îi pot predispune pe oameni să dezvolte fobie socială. De exemplu, unele studii au arătat că 40–50% din persoanele cu fobie socială își pot aduce aminte de unul sau mai multe evenimente sociale traumatice – de exemplu să fii umilit în public, să fii tachinat sau agresat de colegi, să fii abandonat de persoane importante.

Alte studii au găsit o legătură între prezența unor evenimente negative majore precum divorțul părinților, violență în familie, probleme psihice ale părinților, abuzuri fizice sau sexuale și riscul de a dezvolta o tulburare de anxietate sau depresie în general.

Fobia socială

Fobia socială nu este o problemă tranzitorie. Datele din studii clinice și comunitare au arătat că fobia socială are o evoluție cronică, cu simptome ce pot persista pe o perioadă de peste 20 de ani dacă nu este tratată corespunzător. Ca în toate tulburările de anxietate, există două tipuri de tratamente bine validate – care se aplică independent sau în combinație: psihoterapie și medicație.

In iunie 2018, Stolz Timo impreuna cu echipa de cercetatori de la Universitatea din Berna propune in Journal of Consulting and Clinical Psychology, revista aflata sub egida APA, propune utilizarea unei aplicatii de smartphone pentru imbunatatirea tratamentului fobiei sociale.

Citește mai multe articole din revistăa aici!