Sindromul de disfuncție organică multiplă.
Sindromul de disfuncție a organelor multiple (MODS) este un sindrom, asociat cu defecțiunea unuia sau mai multor sisteme de organe. Eșecul acestor sisteme multiple de organe nu este neapărat legat de leziunea inițială sau de procesul bolii. MODS rezultă dintr-un răspuns inflamator dereglat, declanșat de diverși factori.
- Nu a fost dezvoltată nicio terapie complet eficientă care să moduleze acest răspuns inflamator , incidența sau severitatea MODS.
- În practica curentă a UTI, tratamentul se concentrează pe prevenirea și tratarea disfuncției individuale de organ pe măsură ce se dezvoltă.
- MODS este cauza principală de morbiditate și mortalitate în practica curentă de terapie intensivă.
Având în vedere lipsa unui tratament eficient pentru MODS, recunoașterea sa precoce, internarea precoce în UTI și inițierea suportului de organ invaziv rămân cele mai eficiente strategii pentru prevenirea progresiei sale și îmbunătățirea rezultatelor.
Etiologie
Fiziopatologia MODS nu este complet cunoscută. Răspunsul imunologic dereglat este un factor crucial în patofiziologia MODS post-leziune.
Aproape orice boală care duce la leziuni tisulare poate duce la MODS exemple fiind: Sepsis ; Traume majore; Arsuri ; Pancreatită ; Circulația extracorporală (de exemplu bypass cardiac); transfuzie de sânge multiplă; Boală autoimună ; Boală indusă de căldură; eclampsie; Intoxicare/toxicitate
Simptome
Pacientul poate prezenta unele dintre următoarele simptome, în funcție de organele afectate:
- Starea psihică alterată;
- Scăderea perfuziei renale (scăderea debitului de urină);
- Deteriorarea sistemului respirator;
- Scăderea funcției cardiace
- Stare metabolică tulburată
- Echilibrul lichidelor compromis
- Piele palidă, umedă, rece periferică și pulsuri slabe ale pedalei
- Scăderea debitului cardiac (ex. tensiune arterială scăzută, aritmie) .
Management și tratament
MODS este dificil de tratat, escaladează rapid și este adesea fatal. Prin urmare, detectarea precoce este crucială în prevenirea progresiei acesteia (Wang et al. 2017).
Rezultatele pozitive ale pacientului se bazează pe recunoașterea imediată, internarea în UTI și suportul organelor invazive.
Managementul și tratamentul pot include:
- Identificarea și tratarea cauzelor subiacente, comorbidităților sau complicațiilor;
- Resuscitare cu fluide pentru a crește perfuzia
- Sprijină îngrijirea și monitorizarea, inclusiv suport pentru mai multe organe; Ventilatie mecanica sau neinvaziva; Menținerea homeostaziei fluidelor; Terapia de substituție renală.