Astmul la persoanele de peste 60 de ani
Astmul la vârstnici poate fi dificil de identificat, din cauza modificărilor trăsăturilor sale clinice și ale caracteristicilor funcționale ale bolii, spun experții, însă odată descoperit, e nevoie să fie tratat și gestionat corespunzător. Iată ce e bine să știi dacă ai trecut de 60 de ani și ai dezvoltat astm bronșic.
Astmul este o boală frecvent întâlnită care apare de multe ori în copilărie, dar poate să se instaleze și la persoanele cu vârste peste 60-65 de ani. Astmul la vârstnici poate cauza probleme grave de sănătate dacă nu este tratat corespunzător, atrag atenția specialiștii.
Astmul este o boală care presupune un răspuns crescut al căilor respiratorii la diverși stimuli, cum ar fi alergenii și substanțele iritante care cauzează obstrucția acelor căi respiratorii. Constricția mușchilor din jurul căilor respiratorii și inflamația rezultă în „umflarea” mucoasei care căptușește căile respiratorii și în secreția tot mai mare de mucus în căile respiratorii. Aceste lucruri duc la dificultăți în respirație și la tuse.
Astmul la vârstnici
Mai multe comorbidități sunt asociate cu astmul la pacienții vârstnici, iar această asociere diferă de cea care a fost observată la pacienții mai tineri. În practica medicală, medicii ar trebui:
- să trateze comorbiditatile care sunt corelate cu astmul (de exemplu, rinita sau boala de reflux gastroesofagian),
- să evalueze comorbiditățile care ar putea influența prognosticul asmului (cum ar fi depresia sau tulburările cognitive)
- să încerce să prevină comorbiditățile corelate cu efectele adverse asociate cu medicamentele (de exemplu, cataracta, aritmiile sau osteoporoza).
Potrivit specialiștilor, „astmul geriatric” ar trebui să fie termenul preferat folosit, deoarece acesta implică abordarea multidimensională a bolii la persoanele cu o vârstă mai înaintată.
Cum poate fi astmul diferit la adulții vârstnici?
Cum spuneam, majoritatea pacienților cu astm bronșic se confruntă cu primele simptome la o vârstă fragedă, dar astmul poate fi dezvoltat de oricine, la orice vârstă. Nu este un lucru neobișnuit ca seniorii trecuți de 70 sau 80 de ani să dezvolte simptomele astmului pentru prima dată în viața lor.
Când astmul se instalează la o vârstă înaintată, simptomele sunt aproape la fel ca acelea pe care le are orice pacient asmatic. Cele mai comune cauze ale unei crize de astm sunt o infecție respiratorie sau un virus, exercițiile (efortul fizic), alergenii și poluarea aerului (un factor iritant). Alergenii și agenții iritanți sunt substanțe care se găsesc în mediul care ne înconjoară, unde petrecem timp zi de zi. Persoanele care au astm se pot confrunta cu următoarele simptome: respirație șuierătoare (wheezing), tuse, dificultate în respirație (dispnee) și presiune toracică.
Din păcate, astmul dă naștere unui risc mult mai mare pentru adulții vârstnici, din cauza că aceștia sunt mult mai predispuși să dezvolte insuficiență respiratorie ca rezultat al astmului, chiar și în timpul episoadelor sau crizelor „ușoare” care însoțesc simptomele.
Spre deosebire de astmul care apare la persoanele mai tinere, boala această instalată la adulții vârstnici rareori intră în remisie. În schimb, există o probabilitate mai mare ca astmul să rămână o potențială boală mai gravă și, de multe ori, care face ca pacientul să devină neputincios.
De ce este astmul dificil de diagnosticat la adulții vârstnici?
Diagnosticul astmului poate fi ratat în cazul unei persoane vârstnice, deoarece simptomele altor probleme de sănătate sunt similare cu cele ale acestei boli și deci pot masca simptomele specifice astmului.
Este mai probabil ca semnele astmului în rândul adulților în vârstă să ia forma unei tuse productive (cu spută), pacientul eliminând lichid din plămâni. Medicul ar putea interpreta aceste simptome ca fiind cauzate de alte boli, cum ar fi bronșita cronică sau insuficiența cardiacă congestivă. Experții spun că îndeosebi boala cardiacă și emfizemul (care sunt mult mai frecvent întâlnite la adulții vârstnici, în special la fumători) pot mima simptomele astmului.
Așadar, ce e indicat să faci dacă ai peste 60 de ani?
Dacă te confrunți cu simptomele astmului – respirație grea și șuierătoare (wheezing), dispnee, presiune toracică, tuse cronică – care ies la iveală când îți faci activitățile tale obișnuite, cum ar fi treburile casnice, cumpărăturile, grădinăritul sau mersul pe jos, mergi la medicul de familie cât mai repede posibil, deoarece acesta poate diagnostica astmul în funcție de simptomele pe care le ai și pe baza unor teste și te poate trimite mai departe la medicul penumolog.
Trebuie respectat tratamentul indicat de medic
În general, tratamentul astmului la vârstnici urmărește aceleași principii ca la alte vârste: controlul simptomelor și prevenirea exacerbărilor bolii. În funcție de severitatea astmului și de alte afecțiuni medicale existente, medicul ar putea recomanda o combinație de medicamente pentru a controla simptomele. De exemplu, pot fi prescrise inhalatoare cu corticosteroizi sau bronhodilatatoare pentru a reduce inflamația și pentru a deschide căile respiratorii.
E necesară evitarea declanșatorilor
În plus, vârstnicii cu astm bronșic ar trebui să evite expunerea la factorii declanșatori ai astmului, cum ar fi fumul de țigară, poluarea aerului și alți alergeni. Fumatul și expunerea la fum pot agrava simptomele bolii, deci e indicat nu doar ca persoana afectată să nu fumeze, ci și să evite să stea în preajma fumătorilor.
Și dacă are și alte alergii, și dacă nu, pacientul cu astm trebuie să evite expunerea la alergeni precum polenul, acarienii de praf, mucegaiul și părul de animale și să curețe casa în mod regulat pentru a elimina acești alergeni. Aerul poluat poate agrava simptomele astmului, de aceea ar trebui evitată expunerea la noxe, cum ar fi fumul de eșapament. Dacă locuiește într-o zonă poluată, astmaticul ar putea beneficia de un purificator de aer la domiciliu, iar când iese din casă, o mască medicală de față i-ar putea fi de ajutor.
Infecțiile respiratorii pot agrava simptomele astmului, deci vârstnicul cu astm trebuie să se spele pe mâini în mod regulat și să evite contactul cu persoanele care prezintă simptome de răceală, cum ar fi strănut sau tuse. Și stresul poate agrava simptomele astmului, deci ar trebui combătut prin tehnici de relaxare, cum ar fi întâlnirile cu persoane dragi, aromaterapie, lectură sau yoga. Este important, de asemenea, să se urmeze un stil de viață sănătos, care să includă o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și odihnă adecvată.
Și alimentația este importantă în astm
Deși nu există o dietă specifică pentru astm, unele alimente pot agrava simptomele bolii la unele persoane, în timp ce altele pot ajuta la reducerea inflamației și la îmbunătățirea funcției pulmonare.
Pe de o parte, sunt recomandate spre consum alimente bogate în antioxidanți, cum ar fi fructele și legumele colorate, deoarece acestea pot ajuta la reducerea inflamației și pot îmbunătăți funcția pulmonară. De asemenea, alimentele bogate în acizi grași Omega 3, cum ar fi peștele gras, nucile și semințele, pot ajuta la reducerea inflamației și la îmbunătățirea funcției pulmonare.
Pe de altă parte, e bine să se evite pe cât posibil alimentele procesate și cele de la fast-food, deoarece acestea conțin adesea ingrediente care pot agrava simptomele astmului, cum ar fi grăsimile trans și aditivii suspecți. În plus, fiecare persoană cu astm poate avea anumite alimente despre care a observat că îi declanșează simptomele astmului, deci va ști să le evite.
Nu mai puțin important, consumul de apă poate ajuta la menținerea hidratării și poate ajuta la subțierea mucusului din plămâni, deci e bine ca vârstnicul cu astm bronșic să se asigure că bea suficientă apă de-a lungul zilei.
Mișcarea e importantă chiar dacă suferi de astm
Activitatea fizică poate fi benefică pentru persoanele cu astm, deoarece poate ajuta la îmbunătățirea funcției pulmonare și la controlul simptomelor astmului, doar că pacientul trebuie să aleagă activități care nu îi agravează simptomele bolii.
Mersul pe jos poate fi o formă de mișcare excelentă pentru persoanele cu astm, fiind o activitate ușoară, care poate fi adaptată la nivelul de formă al fiecărei persoane. Și înotul este foarte potrivit pentru astmatici, deoarece aerul cald și umed din jurul piscinei poate ajuta la deschiderea căilor respiratorii. Mersul pe bicicletă este, de asemenea, o opțiune bună pentru persoanele cu astm, deoarece este o activitate aerobă care poate îmbunătăți funcția pulmonară și capacitatea respiratorie.
Și yoga poate fi o activitate fizică benefică pentru persoanele cu astm, deoarece implică exerciții de respirație și o atenție deosebită acordată poziției corpului și relaxării. Exercițiile de respirație din yoga pot ajuta la îmbunătățirea funcției pulmonare și la controlul simptomelor astmului. Stilurile mai blânde și mai lente de yoga, cum ar fi Hatha yoga sau Yoga Restaurativă, pot fi mai sigure pentru persoanele cu astm. Aceste stiluri se concentrează pe poziționarea corectă a corpului și pe respirația controlată, ceea ce poate ajuta la prevenirea simptomelor astmului.
Medicul trebuie anunțat când se petrec schimbări
În final, este important ca vârstnicul cu astm să își monitorizeze simptomele și să raporteze orice schimbare medicului, pentru a se lua măsuri corespunzătoare. Cu tratamentul potrivit și cu o gestionare adecvată a astmului, seniorii cu astm pot trăi o viață activă și sănătoasă, în care să se bucure de pasiunile lor, de nepoți și de orice le face plăcere.
- Poza:https://medicaldialogues.in/pulmonology/news/intensive-training-linked-to-heightened-asthma-risk-in-cross-country-skiers-95506
Bibliografie:
https://www.asthmaandlung.org.uk/conditions/asthma/manage/asthma-older
https://aacijournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13223-021-00628-0 - https://www.doc.ro/sanatate/astmul-la-persoanele-de-peste-60-de-ani