Senzatia de arsura in piept si gat
Senzatia de arsura in piept, cunoscuta in termeni medicali drept pirozis, reprezinta cel mai frecvent simptom digestiv intalnit in randul populatiei. Desi aceasta este adesea marca bolii de reflux gastroesofagian (BRGE), diagnosticul diferential al durerii joaca un rol important in stabilirea terapiei adecvate si preventia complicatiilor potential amentintatoare de viata.
Cum se manifesta?
Boala de reflux gastroesofagian este printre cele mai prevalente patologii gastrointestinale, aceasta aparand secundar afectarii mecanismelor naturale antireflux, precum tonusul sfincterului esofagian inferior, motilitatea esofagiana, apararea mucoasei, cat si anatomia jonctiunii eso-gastrice.
Consecinta alterarii acestor mecanisme determina refluarea continutului duodeno-gastric la nivelul esofagului distal, declansand senzatia tipic descrisa ca “arsura in piept”.
Pirozisul este caracterizat de o durere cu caracter de arsura, localizata retrosternal, cu posibila iradiere la nivelul gatului, cu debut adesea dupa ingestia de mese bogate in grasimi, alcool sau alimente fierbinti sau picante. Durerea este accentuata de pozitia culcata sau aplecare si prezinta ameliorare la antiacide. Pacientii cu pirozis prezinta adesea si regurgitatii sau eructatii.
Simptome
In evolutia indelungata, simptome precum eroziunile dentare, senzatia de globus, disfonia (raguseala) sau tusea, pot fi marca unui reflux cronic, cu rasunet extraesofagian.
Disfagia (dificultate la inghitire), odinofagia (durere la inghitire), pierderea apetitului sau scaderea in greutate pot semnala o patologie subiacenta mai severa, ce necesita adresarea urgenta la medic.
Cauze si diagnostic diferential
Desi senzatia de arsura in piept este in general consecinta BRGE, consultul medical este indicat in vederea excluderii patologiilor potential severe, cauzatoare de dureri cu caracter similar.
Frecvent, pacientii care se prezinta la camera de garda cu durere toracica relativ intensa, au de fapt boala de reflux cu simptomatologie atipica, asadar originea cardiaca a durerii fiind prima etapa obligatorie in orientarea diagnostica a medicului.
Infarctul miocardic, in special cel inferior si la pacientii de sex feminin, se poate manifesta prin simptome gastrointestinale, motiv pentru care fereastra terapeutica nu trebuie ratata. Durerea de origine cardiaca nu se modifica odata cu pozitia, este independenta de alimentatie si nu cedeaza la antiacide.
Alte afectiuni gastrointestinale, precum tulburarile de motilitate esofagiana, diverticulul esofagian, ulcerele, duodenita, cancerele digestive, pancreatita, litiaza biliara pot include in tabloul clinic dureri similare, insa diagnosticul lor poate fi infirmat prin investigatii specifice.
Factori care pot influenta aparitia pirozisului
Factorii care influenteaza aparitia BRGE si secundar a pirozisului, sunt in general factori de mediu. S-a observat o incidenta mai mare la populatia occidentala, prin prisma unei alimentatii bogate in grasimi, alcool, ciocolata, alimente picante si lichide fierbinti.
Factori anatomici, precum hernia hiatala sau presiunea intra-abdominala crescuta, intalnita in obezitate si sarcina, contribuie la randul lor la declansarea si agravarea pirozisului.
Printre cauzele mai putin frecvente de arsura in piept se numara alterarea persistalticii esofagiene, bolile de tesut conjuctiv si unele medicamente precum antiinflamatoarele nonsteroidiene, blocantii de canale de calciu sau antidepresivele.
Tratamentul pirozisului si al bolii de reflux
Tratamentul BRGE si ameliorarea senzatiei de arsura in piept presupun imbinarea terapiei farmacologice cu modificarea stilului de viata. In cazul bolii de reflux ca si cauza a pirozisului, in urma consultului medical, specialistul gastroenterolog poate prescrie medicatie antiacida pentru amelioarea simptomelor imediate si inhibitori de pompa de protoni (IPP) sau antagonisti de receptori H2 pentru tratamentul cauzei. In timp ce antiacidele neutralizeaza acidul gastric, IPP si anti-H2 reduc secretia gastrica.
Doza terapeutica, agentul utilizat si durata terapiei sunt stabilite de catre medic in urma investigatiilor de specialitate, cauzei pirozisului, cat si a tolerantei si comorbiditatilor pacientului. Nu este recomandata administrarea lor fara un consult in prealabil, avand in vedere potentialele reactii adverse sau interactiunile cu medicatia personala.
Modificarile stilului de viata joaca un rol important in ameliorarea pirozisului. Pacientii sunt sfatuiti de catre medic sa adopte un regim alimentar de protectie digestiva, care presupunea evitarea consumului de alimente grase, prajite, iuti, carne tocata, alcool, lichide fierbinti, citrice.
De asemenea, este recomandata evitarea decubitului dorsal imediat postprandial si a exercitiilor fizice care cresc presiunea abdominala (precum abdomenele).
Decubitul lateral stang poate ameliora refluxul. Scaderea ponderala este incurajata la pacientii supraponderali, iar fumatul ar trebui intrerupt. Consumul de medicamente precum antiinflamatoare nonsteroidiene sau aspirina trebuie de asemenea evitat.
Ceaiurile calmante (menta, musetel) pot avea un efect de scurta durate, nefiind insa sustinute de suficiente studii stiintifice.
In cazul pacientilor cu pirozis si BRGE refractare la terapia medicala, in special cei cu hernie hiatala, terapia endoscopica sau chirurgia refluxului pot fi optiuni de luat in considerare.
De asemenea, pacientii cu obezitate morbida pretabili la chirurgia bariatrica, au prezentat o reducere semnificativa a simptomatologiei bolii de reflux in urma interventiei.
- Bibliografie
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gerd/symptoms-causes/syc-20361940
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34807007/ - https://www.sfatulmedicului.ro/Refluxul-gastroesofagian/senzatia-de-arsura-in-piept-si-gat_19942