Guta- cea mai frecventa forma de artrita inflamatorie. Dr Mihaela Sârbu, Medic Primar Reumatologie

Guta reprezinta cea mai frecventa afectiune articulara de tip inflamator. Aceasta apare sub forma de pusee de inflamatie intercalate cu perioade libere de dureri ca urmare a existentei unei cantitati prea mari de acid uric in sange si in articulatii. Boala este rar intalnita la barbati sub varsta de 25 de ani si la femei in premenopauza. Hiperuricemia (acidul uric crescut) este o conditie necesara DAR NU SUFICIENTA pentru aparitia gutei.

Factori de risc pentru Guta sunt :

  • Sexul masculin
  • Consum de bauturi alcoolice
  • Consum de bauturi cu continut mare de fructoza (suc de fructe, energizante, bauturi carbo-gazoase)
  • Dieta bogata in purine de origine animala (organe, carne de vanat, fructe de mare)
  • Medicamente (diuretice, aspirina, ciclosporina etc)
  • Anumite afectiuni precum Insuficienta renala cronica, Hipertensiunea arteriala, Psoriazisul vulgar, boli limfoproliferative, hipotiroidism, intoxicatia cu plumb (saturnism) etc.
  • Cauze genetice (sindromul Lesch-Nyhan, deficit de glucozo-6-fosfataza)

Hiperuricemia reprezinta nivelul acidului uric >6.8mg/dl in ser. Aceasta poate fi lipsita de manifestari clinice pentru perioade lungi de timp si din acest motiv nu trebuie tratata (cu Milurit-Alopurinol) decat daca mai sunt prezente si alte manifestari.

Hiperuricemia si guta sunt asociate cu sindromul metabolic (Hipertensiune arteriala, obezitate abdominala, rezistenta crescuta la insulina) care reprezinta un important factor de risc cardio)vascular.

Hiperuricemia poate da urmatoarele manifestari :

  • Artrita gutoasa (inflamatia articulatiilor)
  • Tofi gutosi (depozite de acid uric la nivel articular, osos, cartilaginos sau tesuturilor moi)
  • Nefropatie gutoasa (depunere de acid uric la nivelul rinichiului)
  • Nefrolitiaza (pietre la nivel renal)

Atacul de guta reprezinta inflamatia articulara dureroasa, o manifestare violenta, brusca care afecteaza articulatiile membrelor inferioare (tipic prima articulatie metatarsofalangiana-a degetului mare). In cazul formelor netratate, crizele pot deveni din ce in ce mai frecvente, putand afecta si membrele superioare (maini, coate).

Cum facem diagnosticul de guta?

Nivelul seric crescut al acidului uric nu este suficient pentru a face diagnosticul de guta. Mai mult decat atat, in timpul unui atac de guta (o criza dureroasa) nivelul acidului uric poate fi normal (Fals Negativ).

Diagnosticul de certitutdine se face demonstrand prezenta cristalelor de urat Monosodic la nivelul lichidului articular. Acest lucru presupune extragerea unei cantitati de lichid articular (artrocenteza) si analizarea acestuia la microscop.

Ecografia musculoscheletala poate identifica depozite de acid uric la nivelul suprafetelor cartlaginoase sau la nivelul tesuturilor moi.

Radiografia simpla poate identifica eroziuni sau tofi gutosi. Aceste aspecte sunt prezente in formele avansate de boala.

Tratamentul

Tratamentul crizelor de guta se bazeaza pe utilizarea Colchicinei, antiinflamatoarelor nesteroidiene sau glucocorticoizilor. Alegerea medicamentului se bazeaza pe particularitatile pacientului (alergii, toleranta, afectiuni concomitente).

Preventia crizelor succesive se face utilizand medicamente care inhiba enzima xantin-oxidaza (Alopurinol/Milurit sau Febuxostat/Adenuric) avand drept urmare scaderea  acidului uric seric. Scaderea sub 6mg/dl duce la disparitia in timp a depozitelor de la nivelul cartilajului sau tesuturilor. De aceea este important sa obtinem scadere optima a acidului uric, altfel tratamentul este in zadar.

Cand este indicat sa incepem tratamentul cu Alopurinol/Milurit ?

  • Guta cu atacuri recurente (>2 atacuri pe an)
  • Istoric de litiaza renala (pietre la rinichi)
  • Insuficienta renala

Regimul in guta

Contrar recomandarilor extrem de restrictive care se faceau pana in prezent, s-a demonstrat stiintific ca cele mai importante masuri dietetice in guta sunt :

  • Evitarea consumului de alcool
  • Evitarea bauturilor bogate in fructoza (sucuri, energizante etc)
  • Evitarea alimentelor multiprocesate (mezeluri, etc)
  • Evitarea vanatului, organelor, fructelor de mare si pestelui gras.

Aparent, purinele de origine vegetala sunt mai putin importante in declansarea atacului de guta.