Dermatografismul

Dermografismul este un răspuns urticarian rapid și exagerat al pielii, care apare în câteva minute de la mângâierea, scărpinatul sau aplicarea unei presiuni la nivelul pielii și care îmbracă forma dată de acestea din urmă. Astfel a apărut şi termenul de dermografism (sau dermatografism) care înseamnă literalmente scriere pe piele. Se mai numește urticarie factitia sau urticarie dermografică.

Dermografismul, ca boală, este cea mai comună formă de urticarie inductibilă fizică sau cronică și adesea este diagnosticată incidental în evaluarea altor afecțiuni ale pielii (cel mai frecvent dermatită atopică, urticarie cronică spontană sau alte urticarii inductibile).

Dermografismul poate apărea la orice vârstă, inclusiv la copii, dar debutul este cel mai frecvent la adulții tineri. Nu pare să existe nicio predilecție rasială sau diferențe între sexe. Unele studii au raportat un istoric familial pozitiv.

La 25 – 50% dintre oameni, mângâierea fermă a pielii produce mai întâi o erupție roșie, apoi o ușoară umflare de-a lungul liniei atingerii. La 5% din populație, acest răspuns este suficient de exagerat pentru a fi numit dermografism, dar doar într-o minoritate de cazuri provoacă simptome (mâncărime, senzație de arsură). Majoritatea persoanelor cu dermografism sunt sănătoase.

Dermografismul poate fi observat în asociere cu anumite boli și administrarea unor anumite medicamente.

Cauze

Cauza apariției dermografismului și mecanismul apariției lui nu este cunoscut. Traumatismele cutanate pot elibera un antigen (încă neidentificat) care declanșează această erupție cutanată.

Deși o atingere apăsată a pielii este cea mai comună modalitate de a provoca simptomele, pacienții adesea nu sunt conștienți de acțiunea generatoare. Ocazional, mâncărimea (pruritul) cauzată de pielea uscată poate fi evenimentul care provoacă scărpinatul și astfel declanșarea dermografismului. În acest caz, leziunile sunt de obicei liniare. Acțiunile simple, cum ar fi scărpinatul, sprijinirea de un obiect solid sau iritația de la haine sau de la lenjeria de pat pot provoca leziunile caracteristice dermografismului. Acesta ar putea fi exacerbat și de apa fierbinte, emoții, exerciții fizice sau expunere la rece.

Dermografismul este de obicei idiopatic (de cauză necunoscută) și începe fără un eveniment clar declanșator. Cu toate acestea, anumite afecțiuni inflamatorii pot preceda ocazional debutul dermografismului simptomatic. Cauzele pot fi infecții cu bacterii, ciuperci, viruși și paraziți (scabie) sau după administrarea anumitor medicamente, precum penicilina.

Uneori, la copii, urticaria autoimună poate duce la diferite tipuri de reacții, precum dermografismul provocat de o boală autoimună.

Factori de risc

Dermografismul a fost observat la persoanele cu diabet zaharat, hipertiroidism, hipotiroidism, femeile aflate la menopauză, în sarcină sau asociat cu administrarea anumitor medicamente.

Sindromul hipereozinofilic se asociază la copiii cu dermatita atopică și crește probabilitatea de apariție a dermografismului. O treime dintre pacienții care se confruntă cu evenimente traumatice de viață, împreună cu comorbidități psihologice, suferă de dermografism. Mai mult, evenimentele stresante precum sarcina (de obicei în al doilea trimestru) și debutul menopauzei au înregistrat o incidență mai mare a afecțiunii. Boala Behcet, o afecțiune marcată de ulcere bucale și genitale, este o altă boală în care dermografismul este o constatare tegumentară comună.

Simptome

Dermografismul imediat se caracterizează prin apariția unei erupții liniare ușor reliefate, cu o zonă roșie înconjurătoare, care apare la 1-3 minute după atingere și dispare în 30 – 60 de minute.

Poate fi clasificat ca:

  • dermografism simplu (scriere pe piele) – asimptomatic, foarte comun, probabil un răspuns fiziologic exagerat la mângâieri sau frecări repetate moderate sau ferme;
  • dermografism simptomatic (urticarie factică) – se asociază cu mâncărime, se agravează seara sau noaptea, apare după o mângâiere ușoară sau o presiune ușoară din partea îmbrăcămintei, poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, în special din cauza tulburărilor de somn și a oboselii.

Deși dermografismul este descris în mod obișnuit implicând pielea, acesta poate afecta și membranele mucoase, cum ar fi mucoasa orală/buzele și vulva.

Dermografismul roșu apare ca răspuns mai mult la frecarea pielii decât la scărpinat.

Dermografismul întârziat apare la cel puțin 30 de minute după atingerea pielii și persistă până la 48 de ore. Leziunile sunt asociate cu senzație de arsură și sensibilitate crescută.

Dermografismul colinergic (dermografism cu mărgele) se află în relație cu o temperatură crescută, adesea în asociere cu un urticaria colinergică.

Dermografismul alb se caracterizează printr-o linie albă, nereliefată, ce urmează unui scărpinat. Poate fi observat în dermatita atopică sau în alte forme de dermatită.

Diagnosticare

Diagnosticul este unul clinic, printr-un test de provocare efectuat de medicul dermatolog. Acesta constă în aplicarea unei presiuni liniare cu un obiect curat și ferm pe spatele pacientului, urmat de o așteptare de câteva minute pentru a observa dezvoltarea reacției cutanate. În funcție de imaginea dermografismului care apare pe pielea pacientului, medicul dermatolog își poate da seama dacă este un dermografism accentuat sau o formă ușoară.

Tratament

Tratamentul dermografismului simplu, care nu este pruriginos, nu necesită terapie, iar tratamentul constă în evitarea factorilor declanșatori.

Pentru dermografismul simptomatic, de exemplu dermografismul urticarian, sunt necesare parcurgerea mai multor etape terapeutice. Prima parte a tratamentului constă în aplicarea unor măsuri generale – purtarea unor haine lejere, evitarea factorilor declanșatori (cum ar fi apa foarte fierbinte sau frecarea puternică cu prosopul), tratarea cauzelor asociate dacă sunt identificate (precum infecțiile sau administrarea anumitor medicamente) și consiliere psihologică.

Tratamentele specifice constau în administrarea de antihistaminice, uneori în doze mari și pe termen lung. Fototerapia (terapia cu UVB) poate aduce și ea beneficii în anumite cazuri prin ameliorarea simptomatologiei și a recurențelor. Chiar și anumite tratamente naturiste pentru dermografism pot da rezultate, precum creme pe bază de plante, lavandă ori mentă.

Dermografismul nu are complicații directe. Cu toate acestea, dacă pacientul folosește antihistaminice sedative pentru tratament, poate fi necesar să fie precaut înainte de a se angaja în anumite activități, cum ar fi conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.

Dermografismul poate dura luni sau ani, dermografismul simptomatic idiopatic persistând, în medie, timp de 6 ani. Dermografismul roșu se poate îmbunătăți în 6 luni. Dermografismul asociat cu un declanșator recunoscut, cum ar fi scabia, durează doar câteva zile până la săptămâni. Rezoluția spontană este comună.

Prevenție

Dermografismul este o afecțiune benignă dar surprinzătoare pentru majoritatea pacienților. Astfel, este imperativ necesar ca pacientul să fie educat în mod corespunzător asupra factorilor de risc asociați pentru a-i putea evita. Se recomandă să consultați medicul dermatolog atunci când diagnosticul este pus în discuție și, dacă se dovedește că este vorba de un dermografism provocat de reacții alergice la anumite alimente sau produse, este recomandat să aveți un regim alimentar .

Referință: https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/dermatografism-urticarian-cauze-simptome-tratament