Boala carioasă – ce este și cum se poate preveni. Dr. Magdalena Rusu-Negraia- Medic primar stomatologie generală, medic specialist endodonție, doctor în științe medicale
Dr. Magdalena Rusu-Negraia- Medic primar stomatologie generală, medic specialist endodonție, doctor în științe medicale
Federația Dentară Internațională (FDI) definește boala carioasă ca fiind o boală infecțioasă dependentă de acțiunea a patru factori: terenul pacientului (calitatea țesuturilor dure dentare – smalț, dentină, cement), alimentația și factorul microbian, la care se adaugă factorul timp. Pentru apariția leziunii carioase este suficientă interacțiunea a doi dintre factorii mai sus menționați.
Caria dentară este un proces patologic fără analogie în organism, care nu poate fi încadrată în nici o altă entitate clinică datorită paticularităților țesuturilor dure dentare. Aceste țesuturi, spre deosebire de celelalte țesuturi din organismul uman, nu sunt vascularizate, așadar fenomenul inflamator așa cum se întâlnește în orice alt țesut, la nivelul dintelui este absent. Pe de altă parte, structurile dure dentare prezintă metabolism redus, deci cicatrizarea este imposibilă, astfel încât, procesul carios cavitar, o dată apărut, va evolua ireversibil atât în suprafață, cât și în profunzime, către camera pulpară, ducând la apariția complicațiilor.
Cum apare leziunea carioasă? Este recunoscut rolul decisiv al glucidelor în apariția bolii carioase care, deși nu este o boală de nutriție, este o afecțiune legată de dietă. Așadar, cu cât dieta alimentară este mai bogată în glucide și hidrocarbonate înalt rafinate, cu atât riscul de apariție a bolii carioase va fi mai crescut.
Pe de altă parte, aceeași dietă bogată în glucide și hidrocarbonate cu grad înalt de rafinare reprezintă un substrat nutritiv favorabil dezvoltării microorganismelor cariogene. Aceste microorganisme, care fac parte din flora bacteriană saprofită a cavității bucale, în anumite condiții încep să se organizeze într-o rețea – placa microbiană – care va coloniza suprafețele dentare. Placa microbiană reprezintă un sistem ecologic microbian viguros, bine adaptat mediului bucal în care se dezvoltă, are o activitate metabolică intensă și formează un biofilm extrem de aderent atât pe suprafețele dentare, cât și pe alte suprafețe din cavitatea bucală (lucrări protetice, implanturi, mucoase). O igienă bucală precară sau absentă va determina creșterea rapidă în grosime a acestui biofilm, care, cu timpul se va mineraliza și va forma tartrul dentar.
Cum se poate preveni apariția bolii carioase? Prezența plăcii bacteriene pe suprafețele dentare, alături de o dietă bogată în glucide, eventual pe un teren nefavorabil (smalț slab mineralizat, secreție salivară scăzută, etc.) va determina apariția unor demineralizări la nivelul smalțului. În faza incipientă, dacă se intervine prin modificarea dietei și prin corectarea igienei orale, leziunea carioasă necavitară poate fi stopată din evoluție și prin aplicarea unor substanțe bogate în săruri de calciu și ioni de fluor poate chiar să se remineralizeze.
Dacă, în schimb, nu se iau măsuri imediate, boala carioasă va continua să evolueze, va apărea leziunea cavitară, ireversibilă, la început la nivelul smalțului, apoi și în dentină, putând merge până la apariția complicațiilor pulpare și chiar distrucția completă a coroanei dentare.
Pentru a preveni toate aceste complicații, este importantă prezentarea la controale regulate, bianuale, sau ori de câte ori apare durerea la agenți termici (rece) sau chimici (dulce).