Anxietatea și depresia: un moft sau o realitate?

Articol realizat de  – Mioara Grigoraş – Psiholog clinician, Psihoterapeut, Doctorand, UDJG

„Ești prea sensibil/ă”, „E doar în capul tău”, „Toți avem probleme” – sună cunoscut?

De ani de zile, anxietatea și depresia sunt înconjurate de prejudecăți, rușine și neînțelegere. Mulți le văd ca pe niște mofturi moderne, alinturi ale unei generații „slabe”.

Dar realitatea este alta: anxietatea și depresia sunt afecțiuni psihice reale, recunoscute medical, care afectează milioane de oameni. Și nu, nu înseamnă că ești „defect”. Înseamnă că suferi. Și că ai nevoie de înțelegere, nu de judecată.

Și totuși ai tot ce-ți trebuie, dar parcă… lipsește ceva? Te trezești dimineața cu o piatră în piept. Nu știi exact de ce, dar simți că nu mai poți.

Sau poate inima îți bate ca un toboșar la un concert rock, doar pentru că ți-a scris șeful „sună-mă”.

Dacă te-ai regăsit aici, e posibil să te fi întâlnit (fără să fi fost invitat) cu anxietatea sau depresia – sau, bonus, cu amândouă. Și nu, nu înseamnă că ești „nebun” sau „slab”. Înseamnă că ești om. Iar partea bună este că există ajutor și soluții.

Dar haideți să vedem ce este anxietatea? Sau când mintea  scrie scenarii horror!

Anxietatea nu e doar „sunt puțin stresat”. Este ca și cum mintea ta are un buton de panică blocat pe „ON”. Te face să simți că ceva rău urmează să se întâmple, chiar și când totul pare în regulă.

În DSM-5 (manualul de diagnostic al tulburărilor mentale), vorbim despre:

• îngrijorare excesivă, persistentă (mai mult de 6 luni)
• dificultăți de concentrare
• iritabilitate
• oboseală cronică
• tulburări de somn
• simptome fizice: tensiune musculară, palpitații, dureri de stomac

Imaginează-ți că ai un „șef interior” care țipă mereu la tine, chiar și atunci când nu ai făcut nimic greșit. Asta face anxietatea: te ține într-o stare constantă de alertă, fără pauză.

Dar depresia? Sau când viața pare filmată în alb-negru!

Depresia nu e „doar o tristețe” și nu trece cu un „hai, că o să fie bine”. Este o tulburare serioasă care afectează modul în care gândești, simți și funcționezi.

Înseamnă că, uneori, nu simți nimic. Nici bucurie, nici tristețe – doar… un gol. Sau, dimpotrivă, o tristețe grea, care te trage în jos ca o ancoră.

Criteriile DSM-5 pentru un episod depresiv major includ:

• dispoziție depresivă aproape toată ziua
• pierderea interesului sau plăcerii în activități obișnuite
• modificări ale somnului (insomnie sau hipersomnie)
• modificări ale apetitului și greutății
• oboseală, lipsă de energie
• sentimente de inutilitate sau vinovăție exagerată
• dificultăți de concentrare
• gânduri de moarte sau suicid

Durata? Cel puțin 2 săptămâni. Impactul? Major – în viața personală, profesională și în relații.

Este ca și cum, brusc, toate culorile din viața ta s-au șters. Și chiar și lucrurile care altădată îți făceau plăcere nu mai au nicio savoare.

Și când le ai pe amândouă? Când anxietatea și depresia fac echipă

Da, există și acest „combo nefericit”. Pot coexista, rezultând tulburarea anxios-depresivă mixtă: te simți agitat, neliniștit, îngrijorat și în același timp lipsit de energie și motivație. Un paradox dureros – mintea merge pe repede-înainte, iar sufletul pe pauză.

Ok, dar întrebarea pe care o aud frecvent în cabinet este … de ce mi se întâmplă asta? De ce apare? Ce declanșează anxietatea și depresia?

Nu, nu e doar „în capul tău”. E în creierul tău, în chimia lui, în istoria ta de viață.

Cauzele sunt multe: genetice(predispoziția moștenită), biologice(dezechilibrele în neurotransmițători– serotonină, dopamină, noradrenalină), psihologice (traume din trecut, gânduri negative automate, perfecționism, stima de sine scăzută) și sociale (presiuni, stres cronic, singurătate, burnout profesional).

Nu e un „defect personal”. Nu ești slab. Ești suprasolicitat, obosit și ai nevoie de sprijin – nu de vinovăție.

Ce poți face?

• Vorbește. Cu un psiholog, psihiatru, prieten de încredere. Tăcerea nu vindecă.
• Terapia funcționează. Terapia are o eficiență demonstrată în tratarea anxietății și depresiei. Nu doar că te ajută să înțelegi și schimbi gândurile care îți fac rău, dar și să descoperi ce anume din trecut sau prezent întreține suferința ta emoțională. În multe cazuri, psihoterapia reduce semnificativ simptomele, previne recăderile și îți redă sentimentul de control asupra propriei vieți.
• Medicamentele nu sunt rușine. În unele cazuri, psihiatrul poate recomanda antidepresive sau anxiolitice. Ele NU sunt „pastile de fericire”, ci tratamente validate științific, care pot regla chimia cerebrală. Nu creează dependență dacă sunt administrate corect și sub supraveghere medicală
• Nu subestima mișcarea, somnul și nutriția. Corpul și mintea sunt în același „echipaj”.

Când ar trebui să ceri ajutor?

• Când simptomele persistă mai mult de două săptămâni.
• Când afectează viața personală, profesională sau socială.
• Când simți că „nu mai poți” sau ai gânduri legate de moarte.

Anxietatea și depresia nu sunt capricii moderne. Sunt răni psihice reale, care dor la fel de tare ca cele fizice. Nu le vindeci cu „hai, ieși și tu puțin din casă” sau „fii pozitiv!”. Dar se pot trata. Se poate trăi bine, chiar și cu episoade dificile în trecut.

Dacă te recunoști în cele scrise mai sus, nu-ți spune „o să-mi treacă de la sine”. Ai grijă de tine cum ai avea grijă de cineva pe care îl iubești. Pentru că meriți!