Monitorizarea Nevilor Pigmentari: Un Pas Esențial pentru Prevenirea Melanomului.
Articol realizat de – Şef de Lucrări CRISTINA STĂNESCU, Facultatea de Medicină, Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Nevii pigmentari, cunoscuți popular ca „alunițe”, sunt formațiuni cutanate benigne, întâlnite frecvent, care pot suferi modificări ce pot duce la apariția melanomului. Acesta reprezintă cea mai agresivă formă de cancer de piele, care se dezvoltă din melanocite, celule responsabile de pigmentarea pielii. Spre deosebire de alte forme de cancer cutanat, melanomul are o capacitate crescută de metastazare pe cale limfatică şi sanguină, ceea ce îl face extrem de periculos, dacă nu este detectat și tratat la timp. Poate apărea pe orice zonă a corpului, inclusiv pe cele neexpuse la soare şi este responsabil de cele mai multe decese cauzate de cncerul cutanat.
Cum recunoaștem un nev suspect?
Pentru a identifica semnele de alarmă, se recomandă regula „ABCDE”:
A. Asimetrie – O jumătate nu seamănă cu cealaltă
B. Borduri – Margini neregulate, difuze
C. Culoare – Nuanțe multiple sau neobișnuite
D. Diametru – Peste 6 mm
E. Evoluție – Orice schimbare în timp, creștere rapidă
Semne clinice asociate:
– Sângerare spontană sau după traumatisme minore
– Ulcerație, crustă persistentă sau nev care nu se vindecă
– Durere, prurit, arsură sau disconfort local
– Inflamație sau roșeață în jurul nevului
Factorii de risc
Factorii de mediu, precum expunerea prelungită la soare, arsuri solare repetate și utilizarea solarului sunt strâns legați de creșterea incidenței melanomului. Persoanele care petrec mult timp în aer liber sau care au pielea deschisă, cu o capacitate redusă de a se proteja natural de radiațiile UV şi sunt mult mai predispuse la dezvoltarea acestui tip de cancer. Pe lângă factorii de mediu, există și o componentă genetică importantă în dezvoltarea melanomului. Istoricul familial de melanom sau prezența unor mutații genetice specifice, cum ar fi cele asociate cu gena CDKN2A, pot crește riscul apariției bolii. De asemenea, prezența unor leziuni precanceroase, cum ar fi nevii atipici sau displazici, poate fi un indicator al unei predispoziții genetice către dezvoltarea melanomului.
Alți factori de risc includ vârsta, istoricul personal de cancer cutanat, sistemul imunitar slăbit și anumite afecțiuni dermatologice, precum boala Paget sau keratoza actinică. De asemenea, un număr mare de alunițe pe piele, mai ales în cazul persoanelor cu piele deschisă și păr deschis la culoare, este asociat cu un risc crescut de melanom.
Diagnosticul melanomului
Examenul clinic şi o anamneză riguroasă poate orienta diagnosticul. Dermatoscopia permite o analiză detaliată a alunițelor și a leziunilor cutanate. Dacă există suspiciune de melanom, se face biopsie excizională – se îndepărtează complet leziunea suspectă și se efectuează examneul histopatologic, care ne oferă dignosticul de certitudine. NU SE RECOMANDĂ BIOPSIA INCIZIONALĂ.
Imagistica medicală este utilizată pentru stadializarea melanomului. Pentru a identifica prezenţa metastazelor ganglionare sau sistemice se pot folosi ecografii, tomografii computerizate (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN). Teste suplimentare, cum ar fi analiza markerilor tumorali sau investigațiile genetice, pot fi, de asemenea, folosite pentru a oferi informații suplimentare despre caracteristicile moleculare ale melanomului, contribuind astfel la stabilirea unui plan terapeutic individualizat. Aceste examene paraclinice sunt esențiale pentru monitorizarea evoluției bolii și pentru adaptarea tratamentelor în funcție de stadiul și tipul melanomului.
Diagnosticul diferențial al melanomului malign presupune diferențierea acestuia de alte afecțiuni cutanate maligne sau benigne, care pot prezenta semne clinice similare. Printre afecțiunile care trebuie luate în considerare se numără şi nevii pigmentari atipici, care pot semăna cu melanomul datorită formei sau culorii neregulate. De asemenea, keratoza seboreică, o leziune benignă frecvent întâlnită la vârste înaintate, poate fi confundată cu un melanom din cauza aspectului său pigmentat. În plus, carcinomul bazocelular și carcinomul spinocelular sunt alte două tipuri de cancer de piele care pot prezenta semne similare melanomului, cum ar fi leziuni ulcerate sau nodulare. De asemenea, anumite leziuni inflamatorii, cum ar fi dermatita sau psoriazisul, pot imita aspectul unui melanom, fiind esențială analiza detaliată a caracteristicilor leziunii pentru a stabili diagnosticul corect.
Rolul chirurgului plastician în prevenție
Ca şi chirurg plastician, pot evalua nevii suspecti și, dacă este necesar, pot realiza excizia lor în condiții de siguranță, urmată de examen histopatologic. În cazurile în care nevii sunt localizați în zone expuse la vedere, cu risc estetic, abordarea chirurgicală poate fi adaptată pentru a minimiza cicatricile și a păstra armonia estetică. Intervenția precoce este esențială, nu doar pentru tratament, ci și pentru ameliorarea prognosticului.
Tratamentul melanomului malign este personalizat în funcție de stadiul bolii, de caracteristicile tumorale (cum ar fi prezența mutațiilor genetice), dar și de starea generală a pacientului. Monitorizarea nevilor pigmentari este o necesitate. O simplă evaluare poate preveni complicații grave. Dacă ai observat modificări sau ai nevi care te îngrijorează, programează o consultație.
Recomandări pentru pacienți
- Examinați-vă pielea lunar, mai ales dacă vă situaţi în categoria persoanelor cu risc crescut.
- Folosiți protecție solară zilnică, chiar și în sezonul rece.
- Evitați expunerea excesivă la soare, mai ales între orele 10:00–16:00.
- Programați controale dermatologice regulate, mai ales dacă aveți nevi multipli, atipici sau un istoric familial de melanom.
· Prevenția începe cu un gest simplu: autoexaminare.