Pacientul trebuie privit nu doar prin prisma afectiunii cardiovasculare

De la inteligența artificială în cardiologie până la „redescoperirea” unor medicamente vechi — ce a surprins Dr. Lucica Grigorică – Medic primar cardiologie la Congresul Mondial ESC 2025 de la Madrid?

–Ați participat recent la congresul ESC 2025 de la Madrid. Care a fost cea mai controversată sau neașteptată concluzie cu care v-ați întors de acolo și cum credeți că ar putea schimba aceasta practica medicală în România?

Da, la sfarsitul lunii august, am participat la Congresul mondial de cardiologie desfasurat la Madrid, sub egida Societatii Europene de Cardiologie.

„Cardiologie fara frontiere, inovatie fara limite” – a fost mesajul principal. A fost un eveniment stiintific vibrant, care a coagulat peste 33.000 participanti din toata lumea,  un regal stiintific apreciat la nivel regal de catre Majestatea Sa Regele Filip al VI lea al Spaniei. Acesta  a transmis : ” Inima  trebuie sa fie un liant intre sanatate, demnitate si relatii interumane!”.

Au fost abordate teme variate de la inteligenta artificiala in cardiologie pana la perspectivele pacientului, totul armonizat intr-o singura directie, aceea a grijii permanente pentru pacient. Am asistat la comunicarea rezultatelor studiilor clinice recent incheiate,  au fost up-date – uri ale unor ghiduri de practica medicala, au fost prezentate terapii medicamentoase noi pentru hipertensiunea arteriala, obezitate, boli cardiace rare, dar si device-uri pentru afectiuni grave (ex insuficienta cardiaca avansata).

Neasteptat, poate,  pentru unii dintre noi a fost „redescoperirea” unor medicatii vechi, subutilizate in prezent, care si-au reconfirmat utilitatea in cadrul unor studii randomizate, ample ( ex digitoxina si suplimentarea cu potasiu), dar si repozitionarea unor medicatii foarte cunoscute. Au fost si trialuri care au generat dezbateri intense, cu rezultate care ar putea schimba in viitor anumite recomandari medicale considerate pana nu de mult standard, si aici ma refer la utilizarea beta blocantelor postinfarct de miocard la pacienti cu fractie de ejectie normala a ventriculului stang.

Participarea partenerilor din industria medicala a fost impresionanta! Ca de obicei, in ultimii ani, imagistica a fost in top: modele noi de ecocardiografe, computer tomografe si aparate de rezonanta magnetica cu tehncii avansate de explorare cardiovasculara, inclusiv RM cardiac mobil, tensiometre care pot inregistra pe telefonul mobil si electrocardiograma pacientilor  etc. Au fost si multe sesiuni ale societatilor nationale de cardiologie, care au adus in atentie particularitati locale, dar si cazuri clinice interesante. Acele noutati care au avut sustinere robusta in trialurile desfasurate sau pareri ,bine argumentate, ale expertilor s-au coagulat in ghiduri terapeutice cu recomandari noi care au fost comunicate in timpul unor sesiuni cu sali arhipline. De muti ani, aceste recomandari din ghidurile europene sunt preluate si aplicate si de catre cardiologii din Romania. De mentionat ca in multe sesiuni de interes au fost si  lectori apreciati din Romania.

–Faceti o tranzitie profesionala semnificativa de la sistemul public la cel privat. Care este motivatia reala din spatele acestui pas?

Imi plac provocarile. Simt ca am atins o maturitate profesionala care-mi permite acest pas.

Experienta acumulata in anii profesati intr-un spital de urgenta mare, cu cazuistica bogata si complexa, vine la pachet cu dorinta mea de a face o cardiologie in sistem privat in care in centrul atentiei sa fie mereu pacientul si nevoile lui.

Cred cu tarie in medicina personalizata, in care pacientul isi alege medicul curant, participa informat la deciziile medicale care-l privesc si proiectul meu viitor se focuseaza pe acest aspect. Pacientul trebuie privit nu doar prin prisma afectiunii cardiovasculare. Adesea, el, pacientul,  este un cumul de comorbiditati medicale pe care noi trebuie sa avem timpul si abilitatea sa le descoperim, de preferat, la timp. Dar, inainte de a fi pacient,  el este un om cu trairi diverse, emotii, temeri, ezitari, incercari de a-si intelege conditia medicala,  „furand” informatii de peste tot, unele corecte, altele departe de adevarul stintiific.   Pentru un succes terapeutic, el trebuie sa vina catre medicul lui cu incredere, sa-si „ lase” inima in priceperea  cardiologului lui dupa ce a fost bine si corect informat.  Imi doresc ca locul in care voi profesa in sistem privat sa fie un loc in care pacientul sa simta ca face parte din echipa.

–Participati adesea la campanii si evenimente de educatie pentru sanatatea inimii. Din experienta dumneavoastra, as vrea sa ne spuneti cum priviti aceste initiative si daca intr-adevar schimba comportamentele pacientilor sau raman mai degraba la stadiul de constientizare fara rezultate masurabile?

Traim vremuri incredibil de complicate si tensionate, in care devine foarte important sa ne intalnim, sa discutam, sa transmitem recomandari stiintifice, bazate pe dovezi si sa culegem de la pacientii nostri opinii, puncte de vedere. Cred cu mare convingere ca un pacient corect informat poate fi mai sanatos.

Toate ghidurile medicale din ultimii ani, pun in centrul atentiei pacientul, care trebuie sa participe activ la deciziile medicale luate pentru afectiunea lui. De aici, si nevoia imperioasa ca pacientul sa beneficieze de informatii medicale corecte, transmise de experti.

Constientizarea este primul pas important in schimbarea comportamentului medical al pacientilor. Este primul pas in startul pentru o preventie eficienta. E greu de cuantificat, pe termen scurt, impactul acestor initiative, dar prin efect cumulat , in timp, ele contribuie la cresterea educatiei medicale. Ca sa obtinem un rezultat vizibil, avem nevoie insa de campanii ample de constientizare care sa vizeze si grupe populationale cu acces limitat la resurse informationale corecte. Pentru ca mesajul transmis sa-si atinga scopul, trebuie modulat in functie de populatia tinta. De exemplu, nu poti face acelasi tip de eveniment medical pentru promovarea unui stil de viata sanatos si intr-o universitate si intr-o  uzina.

–Daca ar fi sa demontati un singur mit despre sanatatea inimii pe care romanii il cred cu tarie, care ar fi acela si de ce persista acest mit?

Daca privim definitia mitului in DEX („povestire fabuloasa cu caracter sacru..”), ne este foarte clar ca nu as putea sa demontez in cateva fraze vreunul dintre miturile romanilor despre sanatatea inimii. As putea insa, daca-mi permiteti, sa vin cu cateva exemple de „convingeri  nesanatoase”.

Multi romani continua sa creada ca inima nu doare si ca nu ar trebui sa urmeze vreun tratament pentru ceva ce nu doare.  Din nefericire, inima doare atunci cand apare un aport insuficient de sange la nivelul muschiului cardiac (miocardului). Durerea din angina pectorala, nu de putine ori, este gresit interpretata ca fiind cauzata de alte afectiuni, toracice, abdominale sau psihice, intarziind un diagnostic corect.  Fara o interventie terapeutica rapida si corecta, acesti pacienti pot face un infarct miocardic sau pot deceda.

Din pacate, majoritatea factorilor de risc pentru angina pectorala sau infarctul de miocard sunt asimptomatici, ceea ce face grea misiunea medicului care incearca sa convinga un astfel de pacient sa urmeze un tratament preventiv.  

 Inacceptabil de multe persoane  traiesc cu valori patologice ale colesterolului, tensiunii arteriale, glicemiei fara sa accepte o medicatie preventiva sau curativa, invocand absenta vreunei simptomtologii dureroase. De ce persista aceste convingeri  care ne costa vieti? Raspunsul e foate simplu: lipsa de informatie corecta. Va dau un exemplu foarte frecvent in practica mea zilnica: pacienti cu LDL colesterol > 190 mg/dl. Aceasta valoare foarte mare a colesterolului „rau” nu doare, motiv pentru care pacientii se lasa greu convinsi sa ia medicatie. Dar, din nefericire, cei care refuza un tratament in acest sens, au cel mai mare risc de infarct, AVC sau deces de cauza cardiovasculara.  Si, revenind la intrebarea dumneavoastra anterioara, putem ameliora aceste convingeri nesanatoase prin campanii de constientizare in care sa aducem langa pacienti experti avizati.

–Care este „semnalul de alarma” al inimii pe care oamenii il ignora cel mai des, dar care ar trebui sa-i trimita direct la cardiolog?

Cel mai serios „semnal de alarma” al inimii este durerea, pentru ca  DA, inima doare. O durere retrosternala, situata in mijlocul pieptului, care poate iradia la baza gatului, mandibula, brate, uneori in epigastru sau pumni trebuie sa aduca imediat pacientul la cardiolog.

Uneori durerea este sub forma de arsura, strangere, strivire ceea ce poate creea confuzii cu alte afectiuni . Sunt situatii in care durerea este acompaniata si de transpiratii, greata, varsaturi sau lipsa de aer si pacientii incearca sa se autotrateze ca pentru o afectiune digestiva sau respiratorie banala. 

Inca vedem cazuri cu infarct miocardic diagnosticat tardiv prin lipsa de cunoastere a simptomelor care ar trebui sa determine un pacient sa ajunga urgent la  cardiolog. Sunt statistici care arata ca mai putin de 5% din populatia unor tari africane precum Kenia sau Tanzania ar recunoaste o durere de infarct miocardic, in timp ce in tari precum Germania procentul urca la 90 %. Surprinzator, studiile arata ca,  gradul de cunoastere a simtomelor de infarct pare ca nu depinde de educatie, statusul economic si  de zona rezidentiala. Si, iar ajungem la nevoie de educatie medicala a populatiei. Lipsa de aer, tusea, palpitatiile care determina ameteli, lipotimii/sincope sau durere in piept, sunt alte simptome care pot traduce o urgenta cardiaca.

Cardiologia modernă nu mai înseamnă doar tratament, ci parteneriat și prevenție. Lecțiile aduse de la Congresul ESC 2025 arată clar că viitorul aparține medicinei personalizate, ghidate atât de tehnologie avansată, cât și de empatie autentică.

Fie că vorbim despre terapii revoluționare, despre „renașterea” unor medicamente uitate sau despre dezbateri care schimbă ghiduri internaționale, un lucru rămâne neschimbat: pacientul trebuie să fie parte activă din propria vindecare.

Iar pentru ca acest lucru să se întâmple, avem nevoie de educație medicală, acces la informație corectă și curajul de a ne asculta semnalele organismului.

👉 Medicina viitorului este aici. Întrebarea este: suntem pregătiți să fim parteneri, nu spectatori, în propria sănătate?