Boala cardiovasculară – o provocare majoră pentru sănătatea publică

Un studiu realizat de Better Health Channel ne explică ce alimentație este optimă pentru prevenirea bolilor cardiovasculare

Rolul alimentației în prevenirea și controlul bolilor de inimă

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în Australia. Conform datelor din 2021, aproximativ 10% dintre decese au fost cauzate de boala coronariană, iar un sfert dintre decese au fost atribuite afecțiunilor cardiovasculare. Deși nu există o cauză unică, alimentatia nesănătoasă rămâne unul dintre principalii factori de risc modificabili.

Adoptarea unei diete echilibrate, variate și bogate în nutrienți esențiali, proveniți din cele cinci grupe alimentare, este una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenție.

Mecanismele bolii cardiace

Boala cardiacă apare în urma îngustării arterelor coronare, proces cunoscut sub numele de ateroscleroză. Depunerile de grăsimi (plăci de aterom) se acumulează treptat pe pereții arteriali, reducând fluxul sanguin către inimă. Acest proces începe adesea din tinerețe, iar manifestările clinice devin evidente abia la vârsta adultă.

Placa ateromatoasă poate fi stabilă sau instabilă:

• Placa stabilă determină îngustarea progresivă a arterelor și provoacă angină pectorală, caracterizată prin dureri și disconfort toracic.

• Placa instabilă are o structură fragilă, predispusă la fisuri. Contactul sângelui cu conținutul lipidic duce la formarea unui cheag, care poate bloca complet fluxul sanguin, provocând infarct miocardic acut.

Factori de risc pentru boala cardiacă

Există o serie de factori de risc nemodificabili și modificabili:

Mulți dintre acești factori sunt interconectați – de exemplu, nivelul colesterolului, tensiunea arterială și greutatea corporală sunt influențate în mod direct de alimentație.

Prin urmare, o dietă sănătoasă și menținerea unei greutăți optime reprezintă pilonii fundamentali ai prevenirii bolilor cardiovasculare.

Grăsimile alimentare și colesterolul

Colesterolul este un lipid esențial pentru structura celulară și numeroase procese metabolice. Este produs atât de ficat, cât și obținut din alimentație.

Există două tipuri principale de lipoproteine:

• LDL („colesterolul rău”), care favorizează formarea plăcii de aterom;

• HDL („colesterolul bun”), care contribuie la eliminarea colesterolului în exces.

Grăsimile saturate

Acestea cresc nivelul de LDL-colesterol și se regăsesc în produsele animale (unt, carne grasă, piele de pui, grăsime de porc) și în alimentele procesate (patiserie, biscuiți, produse de tip fast-food).

Grăsimile trans

Sunt considerate cele mai dăunătoare tipuri de grăsimi, deoarece cresc LDL și scad HDL. Se formează prin hidrogenarea uleiurilor vegetale, proces utilizat în industria alimentară pentru obținerea margarinelor tari și a grăsimilor pentru prăjit.

Reducerea consumului de alimente procesate și prăjite este esențială pentru protecția cardiovasculară.

Grăsimile nesaturate

Grăsimile mono- și polinesaturate au efect protector. Surse recomandate includ uleiurile vegetale presate la rece (măsline, rapiță, floarea-soarelui, soia, susan), nucile, semințele și avocado. Înlocuirea grăsimilor saturate și trans cu aceste variante reduce semnificativ riscul de ateroscleroză.

Sarea și tensiunea arterială

Un aport crescut de sodiu favorizează hipertensiunea arterială, un factor major de risc pentru infarct și accident vascular cerebral. Majoritatea sării din alimentație provine din produsele procesate, nu din cea adăugată la gătit.

Recomandarea: limitați consumul de alimente ambalate și utilizați ierburi aromatice și condimente naturale în loc de sare.

Principiile unei alimentații cardioprotectoare

Conform recomandărilor Heart Foundation, o dietă sănătoasă pentru inimă trebuie să includă:

• Cantități generoase de legume, fructe și cereale integrale;

• Proteine de calitate: pește, fructe de mare, leguminoase, nuci și semințe;

• Lactate simple (lapte, iaurt, brânză) – preferabil variantele degresate la persoanele cu colesterol crescut;

• Grăsimi sănătoase provenite din avocado, măsline, nuci și uleiurile lor;

• Utilizarea de ierburi și condimente în locul sării pentru gust.

Un model simplu de farfurie echilibrată:
½ legume, ¼ proteine, ¼ carbohidrați complecși.

Alimente cu rol protector dovedit

• Pește gras (somon, ton, macrou, sardine) – sursă de acizi grași omega-3, care reduc trigliceridele și îmbunătățesc elasticitatea vaselor;

• Uleiuri vegetale bogate în omega-3 și omega-6;

• Fructe și legume – bogate în fibre, antioxidanți și folat;

• Cereale integrale – reduc colesterolul LDL;

• Leguminoase, nuci și semințe – surse excelente de proteine și grăsimi bune;

• Ceaiul verde și negru – conțin antioxidanți cu efect antiplachetar și vasodilatator;

• Alimente cu fitosteroli – margarine, iaurturi și cereale îmbogățite, care pot scădea colesterolul cu până la 10%.

Concluzii

Boala cardiovasculară este o afecțiune complexă, influențată de factori genetici, comportamentali și de mediu. Totuși, stilul de viață și alimentația rămân cei mai importanți determinanți asupra sănătății inimii.

Prin reducerea grăsimilor saturate și trans, limitarea consumului de sare și zahăr și creșterea aportului de alimente vegetale, putem preveni sau chiar inversa evoluția aterosclerozei.

Adoptarea unei diete echilibrate, completată de activitate fizică regulată și menținerea unei greutăți normale, reprezintă cheia pentru o inimă sănătoasă și o viață mai lungă.