Recomandări pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale la domiciliu
Dr. Lucica Grigorica
Medic primar cardiolog, PhD
Anul 2026 a venit la ușa noastră cu imaginea iernilor de altădată: bucuria reîntâlnirii cu zăpada care a îmbrăcat orașele și pârtiile, dar și cu frigul care ne zgribulește simțurile și ne îngheață mâinile. Vă doresc un an prosper, cu sănătate, bucurii, toleranță și, nu în ultimul rând, cu… tensiune arterială bună.
În numărul anterior al revistei am promis că voi reveni cu recomandări privind măsurarea corectă a tensiunii arteriale la domiciliu. Este un subiect extrem de important, deoarece valorile tensiunii arteriale pot fi influențate de numeroși factori: starea pacientului, poziția corpului, temperatura ambientală, tehnica de măsurare, acuratețea dispozitivului utilizat, condiția fizică, dar și starea de hidratare.
Măsurarea corectă a tensiunii arteriale este esențială atât pentru diagnosticarea cazurilor noi de hipertensiune arterială, cât și pentru monitorizarea eficienței tratamentului antihipertensiv.
Reguli esențiale pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale
1. Alegeți un tensiometru validat
Este important să folosiți un tensiometru verificat, cu o manșetă adaptată circumferinței brațului. Un aparat mai vechi de 4 ani poate oferi valori inexacte și necesită verificare.
O manșetă prea mică va supraestima valorile tensiunii, iar una prea mare le va subestima. Manșeta trebuie poziționată pe braț la nivelul inimii, cu brațul relaxat și, de preferat, sprijinit. Evitați hainele cu mâneci strâmte care pot comprima brațul.
2. Odihna este obligatorie înainte de măsurare
Stați într-o poziție comodă, relaxată, timp de cel puțin 5 minute înainte de măsurare. Poziția recomandată este cea șezândă, cu spatele sprijinit și picioarele neîncrucișate.
Efortul fizic, consumul de cafea, alcool, ciocolată sau tutun trebuie evitate cu minimum 30 de minute înainte.
3. Goliți vezica urinară
O vezică urinară plină poate duce la creșterea artificială a valorilor tensionale. Mergeți la toaletă înainte de măsurare.
4. Respectați un program de automonitorizare
Tensiunea arterială se măsoară de două ori pe zi – dimineața și seara – aproximativ la aceeași oră. La fiecare sesiune se efectuează două măsurători, la un interval de 1–2 minute.
Automonitorizarea se face timp de 3 până la maximum 7 zile, iar valorile trebuie notate într-un jurnal prezentat medicului curant.
Pentru monitorizarea pe termen lung, nu este recomandată măsurarea zilnică sau de mai multe ori pe zi, deoarece poate induce anxietate. În acest caz, sunt suficiente 2–3 măsurători pe săptămână sau conform indicațiilor medicului.
5. Cum interpretăm valorile obținute
– O valoare medie a tensiunii arteriale ≥135/85 mmHg (echivalentul unei valori de ≥140/90 mmHg măsurate în cabinet) indică hipertensiune arterială.
– O tensiune arterială sistolică medie de 120–134 mmHg sau diastolică de 70–84 mmHg se consideră tensiune arterială crescută.
Pacienții cu hipertensiune arterială necesită tratament medicamentos pentru prevenirea complicațiilor grave, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, angina pectorală, fibrilația atrială, insuficiența cardiacă sau moartea subită.
În cazul persoanelor cu tensiune arterială crescută, indicația de tratament se stabilește în funcție de riscul cardiovascular individual.
6. Situații speciale: fibrilația atrială
La pacienții cu hipertensiune arterială asociată cu fibrilație atrială, cea mai sigură metodă de măsurare a tensiunii rămâne metoda auscultatorie (tensiometru cu stetoscop), efectuată de personal medical instruit. Majoritatea tensiometrelor automate nu sunt validate pentru această categorie de pacienți, deoarece fibrilația atrială produce variații ale tensiunii de la o bătaie cardiacă la alta, din cauza pulsului neregulat.
Avantaje și limite ale măsurării tensiunii la domiciliu
Principalul avantaj al automonitorizării este identificarea hipertensiunii de „halat alb”, situație frecventă în care valorile sunt mai mari în cabinetul medical decât acasă, unde pacientul este mai relaxat.
În plus, ținerea unui jurnal al valorilor tensionale implică activ pacientul în controlul propriei sănătăți.
Dezavantajul major îl reprezintă riscul măsurării incorecte, fie prin utilizarea unor dispozitive neadecvate, fie prin necunoașterea tehnicii corecte. Tocmai de aceea este esențial ca publicul larg să cunoască recomandările actualizate din ghidurile europene.
Nu uitați: diagnosticul de hipertensiune arterială poate fi stabilit doar de către medicul specialist, în urma unui consult medical complet și a investigațiilor corespunzătoare.
Bibliografie:
Ghidul Societății Europene de Cardiologie – Hipertensiune arterială, 2024