Amețeala, vertijul și tulburările de echilibru: când trebuie să ne îngrijoreze?

Articol realizat cu ajutorul  Better Health Channel

Amețeala este un simptom frecvent întâlnit și poate avea forme foarte diferite: de la senzația de cap ușor sau de instabilitate până la impresia că încăperea se învârte. Deși, în multe situații, cauza este una benignă și tratabilă, amețeala persistentă sau asociată cu alte simptome necesită o evaluare medicală.

Vertijul reprezintă o formă particulară de amețeală, caracterizată prin senzația falsă că persoana sau mediul din jur se află în mișcare sau se rotește.

Identificarea exactă a felului în care apare amețeala, a duratei episoadelor și a factorilor care le declanșează poate oferi medicului informații importante pentru stabilirea diagnosticului.

Cum se manifestă amețeala?

Amețeala nu are aceeași semnificație pentru toată lumea. Unele persoane descriu senzația ca pe o rotire, în timp ce altele vorbesc despre instabilitate, slăbiciune sau senzația că urmează să leșine.

Printre manifestările care pot apărea se numără:

• senzația că persoana sau mediul se învârte;
• pierderea echilibrului sau dificultatea de a merge drept;
• senzația de cap ușor;
• nesiguranță în timpul mersului;
• senzația de leșin;
• greață și, uneori, vărsături;
• dureri de cap;
• oboseală;
• vedere încețoșată;
• dificultăți de concentrare;
• țiuit sau alte zgomote în urechi;
• scăderea auzului;
• mișcări involuntare ale ochilor;
• tulburări de coordonare.

Simptomele pot fi permanente sau pot apărea sub forma unor episoade care durează de la câteva minute până la câteva zile.

De ce apare amețeala?

Echilibrul corpului este rezultatul colaborării dintre mai multe sisteme. Creierul primește permanent informații de la ochi, mușchi și articulații, precum și de la sistemul vestibular din urechea internă. Pe baza acestor informații, organismul își ajustează poziția și mișcările.

Atunci când informațiile primite sunt incorecte, incomplete sau nu sunt integrate corespunzător, poate apărea senzația de amețeală sau pierderea echilibrului.

Afecțiunile urechii interne

O parte importantă dintre cazurile de amețeală sunt asociate cu probleme ale urechii interne, în special ale sistemului vestibular.

Vertijul paroxistic pozițional benign – VPPB

VPPB este una dintre cele mai frecvente cauze ale vertijului. Episoadele sunt, de regulă, scurte și apar în legătură cu schimbarea poziției capului.

Persoana poate simți că totul se învârte atunci când:

• se întoarce în pat;
• se ridică din poziția culcat;
• privește în sus;
• se apleacă;
• își schimbă rapid poziția capului.

VPPB apare atunci când mici particule de carbonat de calciu, numite otoconii, ajung într-o zonă a canalelor semicirculare în care nu ar trebui să se afle. Mișcarea lor perturbă semnalele transmise către creier și produce senzația de vertij.

Nevrita vestibulară și labirintita

Inflamația structurilor implicate în echilibru poate determina un episod brusc și intens de vertij, uneori însoțit de greață și vărsături.

În cazul nevritei vestibulare, simptomele pot persista câteva zile, după care organismul începe treptat să se adapteze.

Labirintita poate afecta și auzul, în funcție de structurile implicate.

Boala Ménière

Boala Ménière este asociată cu acumularea anormală de lichid la nivelul urechii interne. Caracteristic este faptul că episoadele de vertij pot fi însoțite de manifestări auditive.

Pot apărea:

• vertij repetat;
• scăderea fluctuantă a auzului;
• senzația de presiune sau „ureche înfundată”;
• tinitus – senzația de țiuit sau zgomot în ureche.

Migrena vestibulară

Vertijul poate apărea și în cadrul migrenei vestibulare. Un aspect important este că episodul de vertij nu trebuie să fie obligatoriu însoțit de o durere de cap.

Unele persoane pot prezenta amețeală sau instabilitate în anumite situații, cum ar fi mișcările rapide ale capului, deplasarea cu mașina sau expunerea la medii vizuale foarte aglomerate.

Amețeala nu provine întotdeauna din ureche

Există și numeroase alte cauze posibile. Printre acestea se pot afla:

• tensiunea arterială scăzută;
• deshidratarea;
• anumite medicamente;
• anxietatea și stresul;
• tulburările metabolice;
• unele afecțiuni neurologice;
• problemele de vedere;
• tulburările care afectează sistemul nervos sau circulația.

De aceea, nu este recomandat ca orice episod de amețeală să fie pus automat pe seama „problemelor cu urechea internă”.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul începe cu o discuție detaliată cu medicul. Modul în care pacientul descrie amețeala poate fi foarte important.

Medicul poate dori să afle:

• când au început simptomele;
• cât durează un episod;
• dacă amețeala este continuă sau apare în crize;
• dacă este declanșată de mișcarea capului;
• dacă apar greață sau vărsături;
• dacă există dureri de cap;
• dacă au apărut modificări ale auzului sau tinitus;
• dacă pacientul are dificultăți de mers sau de coordonare;
• ce medicamente utilizează;
• dacă există factori precum deshidratarea, stresul sau scăderea tensiunii arteriale.

Examinarea poate include verificarea tensiunii arteriale, evaluarea mișcărilor ochilor și a echilibrului, precum și teste poziționale.

În funcție de suspiciunea clinică, pot fi recomandate teste audiologice și vestibulare sau investigații imagistice, precum CT ori RMN.

Cum se tratează amețeala?

Tratamentul depinde de cauza identificată.

În anumite situații, simptomele se reduc spontan pe măsură ce organismul se adaptează. În alte cazuri, este nevoie de tratament specific.

În funcție de diagnostic, medicul poate recomanda:

• tratament medicamentos;
• exerciții pentru acasă;
• kinetoterapie;
• reabilitare vestibulară;
• modificări ale stilului de viață sau alimentației;
• consiliere, atunci când anxietatea contribuie la apariția sau accentuarea simptomelor;
• tratament chirurgical, în situații rare.

Ce este reabilitarea vestibulară?

Reabilitarea vestibulară este o formă de fizioterapie destinată persoanelor cu tulburări de echilibru. Programul poate include exerciții pentru ochi, cap și corp, precum și activități menite să îmbunătățească stabilitatea și coordonarea.

Scopul este de a ajuta creierul să folosească cât mai eficient informațiile rămase de la sistemul vestibular, vedere și propriocepție.

Când trebuie să mergem urgent la medic?

De cele mai multe ori, amețeala nu indică o afecțiune gravă. Totuși, debutul brusc și intens al amețelii asociat cu anumite simptome neurologice sau generale poate reprezenta o urgență medicală.

Solicitarea rapidă a ajutorului medical este importantă dacă amețeala apare împreună cu:

• slăbiciune sau amorțeală bruscă a feței, brațului sau piciorului;
• dificultăți de vorbire sau înțelegere;
• pierderea bruscă a vederii sau vedere dublă;
• dificultăți importante de mers sau pierderea coordonării;
• leșin;
• durere de cap severă, neobișnuită;
• durere toracică sau dificultăți de respirație;
• vărsături persistente;
• pierderea bruscă a auzului.

Aceste manifestări nu trebuie ignorate, deoarece pot apărea și în cadrul unor afecțiuni neurologice sau cardiovasculare care necesită evaluare rapidă.

Nu toate amețelile sunt la fel

Amețeala este un simptom, nu un diagnostic. Diferența dintre senzația de rotire, instabilitate, senzația de leșin sau „cap ușor” poate orienta medicul către cauze diferite.

De aceea, atunci când episoadele sunt repetate, persistente, se agravează sau afectează activitățile de zi cu zi, este recomandată o evaluare medicală.

Un diagnostic corect înseamnă identificarea cauzei, iar tratamentul poate fi adaptat în funcție de aceasta.