Masuri non-farmacologice de reducere a valorilor tensiunii arteriale…

Dr. Lucica Grigorică – Medic primar cardiolog, Membru ESC Professional

Recomandări pentru un stil de viață sănătos

Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare și reprezintă un factor major de risc pentru infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte complicații grave. Deși tratamentul medicamentos este adesea necesar, modificările stilului de viață joacă un rol esențial în prevenirea și controlul valorilor crescute ale tensiunii arteriale.

Specialiștii în cardiologie subliniază că adoptarea unor măsuri simple, dar consecvente, poate contribui semnificativ la reducerea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare.

Reducerea consumului de sare

Consumul excesiv de sare este unul dintre factorii principali care favorizează creșterea tensiunii arteriale. Numeroase studii au demonstrat o relație directă între cantitatea mare de sare consumată și riscul de boli cardiovasculare.

Pentru populația generală, aportul optim de sodiu este considerat între 2 și 4 grame pe zi. În cazul persoanelor cu hipertensiune arterială sau valori tensionale crescute, se recomandă limitarea consumului la maximum 2 grame de sodiu pe zi, echivalentul a aproximativ 5 grame de sare (aproximativ o linguriță).

Este important de știut că o mare parte din sarea consumată zilnic provine din alimentele procesate, precum mezelurile, conservele, produsele de tip fast-food sau snacks-urile.

Importanța potasiului în alimentație

Pe lângă reducerea sodiului, creșterea aportului de potasiu din alimentație are un efect benefic asupra tensiunii arteriale. Dietele bogate în fructe și legume proaspete pot contribui la scăderea valorilor tensionale și la reducerea riscului cardiovascular.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă un aport zilnic de aproximativ 3,5 grame de potasiu. De exemplu, o banană conține aproximativ 450 mg de potasiu, iar o cană de spanac fiert nesărat aproximativ 840 mg.

Totuși, suplimentele de potasiu trebuie administrate cu prudență, mai ales la pacienții cu afecțiuni renale sau la cei care urmează tratamente antihipertensive care pot crește nivelul potasiului în sânge.

Activitatea fizică regulată

Sedentarismul reprezintă un alt factor important care contribuie la apariția hipertensiunii arteriale. Activitatea fizică aerobă practicată în mod regulat poate reduce tensiunea arterială sistolică cu până la 7–8 mmHg și pe cea diastolică cu 4–5 mmHg.

Specialiștii recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții fizice de intensitate moderată pe săptămână, precum mersul rapid, ciclismul sau înotul. Programul de exerciții trebuie însă adaptat în funcție de vârstă, starea de sănătate și eventualele afecțiuni existente.

În cazul persoanelor cu hipertensiune arterială severă necontrolată (tensiune sistolică peste 200 mmHg sau diastolică peste 110 mmHg), efortul fizic intens este contraindicat până la stabilizarea valorilor tensionale prin tratament.

Controlul greutății corporale

Excesul ponderal și obezitatea sunt frecvent asociate cu hipertensiunea arterială. De multe ori acestea apar în contextul sedentarismului și al unei alimentații nesănătoase.

Scăderea în greutate poate avea un impact semnificativ asupra tensiunii arteriale. De exemplu, o reducere de aproximativ 5 kg a greutății corporale poate duce la o scădere medie a tensiunii sistolice cu 4,4 mmHg și a celei diastolice cu 3,6 mmHg.

Dintre regimurile alimentare recomandate pentru controlul tensiunii arteriale se remarcă dieta mediteraneană și dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), ambele susținute de numeroase studii științifice.

Cafeaua, ceaiul și băuturile energizante

Consumul moderat de cafea nu a fost asociat cu un risc crescut de hipertensiune arterială în populația generală. În ceea ce privește ceaiul, studiile existente sugerează posibilitatea unui efect ușor de reducere a tensiunii arteriale.

În schimb, băuturile energizante care conțin cantități mari de cofeină și taurină pot crește riscul de hipertensiune arterială și de evenimente cardiovasculare, în special la adulții tineri.

De asemenea, la copii și adolescenți, consumul frecvent de băuturi îndulcite cu zahăr este asociat cu un risc mai mare de creștere a tensiunii arteriale.

Consumul de alcool

Efectele alcoolului asupra tensiunii arteriale depind de cantitatea consumată. Deși unele studii au arătat că dozele moderate pot produce temporar o scădere a tensiunii arteriale, pe termen lung nu există dovezi că alcoolul ar avea un efect protector.

În prezent, recomandările medicale încurajează limitarea consumului de alcool. Ghidurile de prevenție cardiovasculară indică să nu se depășească 100 g de alcool pur pe săptămână, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Renunțarea la fumat

Renunțarea la fumat reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri pentru reducerea riscului cardiovascular. Beneficiile includ îmbunătățirea sănătății vasculare și scăderea riscului de infarct, accident vascular cerebral și cancer.

În ceea ce privește țigările electronice, efectele lor pe termen lung asupra sănătății cardiovasculare nu sunt încă pe deplin cunoscute.

Concluzie

Controlul tensiunii arteriale nu depinde exclusiv de tratamentul medicamentos. Adoptarea unui stil de viață sănătos – care include o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, menținerea unei greutăți corporale optime și renunțarea la fumat – poate contribui semnificativ la reducerea valorilor tensionale și la prevenirea complicațiilor cardiovasculare.

Totuși, pentru un management corect al hipertensiunii arteriale, consultul la medicul specialist este esențial, deoarece tratamentul trebuie adaptat individual fiecărui pacient.