Spasmul hohotului de plâns

Prea mare pentru sufleţelul lui, durerea îi „ţâşneşte” cu lacrimi fierbinţi pe obraz. Când ele nu-i sunt îndeajuns pentru a-ţi cere ceva, micuţul pune la bataie şi „artileria grea”: spasmul hohotului de plâns.

Când este mic, o bubiţă sau o simplă mustrare îl pot pune pe puiul tău la grea încercare. Simţindu-se nepregătit să suporte povara durerii fizice sau morale, micuţul va încerca să „fugă” cât mai departe de ea, oprindu-şi respiratia şi pierzându-şi cunostinţa. Între 6 luni şi 4 ani, aceasta părăsire a realităţii este însoţită de manifestări impresionante, dar „răul” nu are nici o influenţă asupra sănătăţii sale.

Cum recunoşti o criză?
Medicii au diferenţiat spasmele de plâns ale copiilor în:

  • forma albastră (60% dintre cazuri)
    Scena începe cu o cascadă de lacrimi, însoţită foarte curând de sughiţuri. Respiraţia devine şuierătoare şi se blochează în „traficul” de suspine. Micuţul rămâne cu gura căscată şi, treptat, chipul lui capătă o nuanţă albastruie. În acel moment, sângele se poticneşte pe drum, neirigându-i creierul preţ de câteva secunde.
  • forma albă (20% dintre cazuri)
    În această situaţie, criza este caracterizată prin absenţa plânsului. Prada emoţiei, copilul devine palid şi îşi pierde cunostinţa.

Zvâcnirile musculare care îi întrerup uneori imobilitatea îţi pot frânge inima de îngrijorare. De cele mai multe ori însă acestea nu sunt adevărate convulsii, iar micuţul „dezertor” îşi revine foarte rapid în fire.

Sursa: www.mami.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.