Hormonii umani și rolul acestora în organism

Astăzi învățăm despre hormonii umani, acei “mesageri” chimici speciali care controlează diferite activități din interiorul organismului nostru.

Hormonii sunt secretați, în mare măsură, de glandele cu secreție internă (hipofiza, tiroida, paratiroidelc, suprarenalele, glandele genitale), cât şi de diferite formațiuni celulare răspândite în organism (anumite celule ale pancreasului, rinichiului, hipotalamusul, sau placenta la femeile gravide) care sintetizează hormoni specifici. Unii acționează doar asupra unor anumite părți ale corpului (celule țintă sau organe țintă), alții cauzează un răspuns mai general. Controlorul principal al producerii hormonilor este hipotalamusul. Acesta controlează secrețiile mai multor glande, în special prin controlul asupra glandei pituitare, care, la rândul său, controlează multe alte glande. Hipotalamusului îi spune glandei pituitare să producă hormoni, trimițând factori de reglare la lobul anterior al acesteia şi impulsuri nervoase la lobul posterior al acesteia. Secreția de hormoni este vitală pentru homoestazie.

FACTORII DE REGLARE AI HORMONILOR

Substanțele chimice speciale, care controlează producerea unui număr de hormoni şi astfel a mai multor funcții vitale ale corpului. Ei sunt trimişi la lobul anterior al glandei pituitare de către hipotalamus. Există două categorii de factori:

■ factorii de eliberare, care fac glanda să secrete hormoni specifici

■ factorii de inhibare, care fac glanda să inceteze secreția de hormoni

De exemplu, FEFSH – Factorul de Eliberare FSH şi FELH – Factorul de Eliberare LH, cauzează eliberarea hormonilor FSH (hormonul folico-stimulator) şi LH (hormonul luteinic) şi, în acest fel, începerea pubertății. Alți mulți factori de reglare sunt vitali pentru homoestazie.

HORMONII ANTAGONIȘTI

Sunt o categorie de hormoni care produc efecte antagoniste, cum ar fi glucagonul şi insulina. Atunci când nivelul glucozei din sânge scade prea mult, pancreasul produce glucagon pentru a-l ridica din nou. Un nivel ridicat al glucozei face ca pancreasul să producă insulina pentru a scădea nivelul.

PRINCIPALII HORMONI UMANI ȘI EFECTELE ACESTORA

ACTH- hormonul adenocorticotrop – este secretat în glanda pituitară şi are rol în stimularea producerii de hormoni în cortexul glandelor suprarenale.

TSH – hormonul tiroidostimulator – stimulează producerea de tiroxină în glanda tiroidă.

STH –  hormonul somatotrop – sau HGH – hormonul uman de creştere – stimulează creşterea prin mărirea ritmului de formare al aminoacizilor care pentru a alcătui proteinele din celule.

FSH – hormonul folico-stimulator – la femei, împreună cu LH-ul, stimulează dezvoltarea ovulelor în foliculii ovarieni şi secretarea de estrogen de către folicul în primele stadii ale ciclului menstrual. La bărbați, cauzează formarea spermatozoizilor.

LH – hormonul luteinic – este numit şi luteotropina la femei şi ICSH (hormonul de stimulare a celulelor interstitiale) la bărbați. LH stimulează ovulația, formarea corpului galben şi secretarea de estrogen şi progesteron, pentru a stimula îngroşarea mucoasei uterului. La bărbați, cauzează producerea de androgeni.

PR – hormonul lactogen sau prolactina – împreună cu LH-ul cauzează secretarea de hormoni în corpul galben. Cauzează producerea laptelui după naştere.

Oxitocina – stimulează contractarea muşchilor uterului în timpul naşterii şi secretarea laptelui după naştere.

ADH – hormonul antidiuretic sau vasopresina – măreşte cantitatea de apă reabsorbită în sânge din tuburile urinifere în rinichi.

Tiroxina – măreşte ritmul de descompunere a hranei, mărind astfel energia şi ridicând temperatura corpului. Împreună cu STH-ul, controlează creşterea şi dezvoltarea copiilor. Conține iod.

TCT – tirocalcitonina – scade nivelul calciului şi al fosforului din sânge, reducând eliberarea acestora din oase (unde sunt depozitate).

PTH – hormonul paratiroid – măreşte nivelul calciului din sânge, mărind eliberarea acestuia din oase. Scade nivelul fosforului.
Adrenalina – stimulează eliberarea unei cantități mai mari de glucoză din ficat în sânge şi accelerarea ritmului inimii, a ritmului respirației şi contricția vaselor de sânge.

Aldosteronul – măreşte cantitatea de sodiu şi apă din sânge, cauzând reabsorbirea unei cantități mai mari din tuburile urinifere în rinichi.

Cortizonul – stimulează accelerarea ritmului de descompunere a hranei pentru obținerea energiei, mărind astfel rezistență la stres. Reduce inflamația.

Estrogenul si progesteronul – hormonii sexuali femeieşti – estrogenul activează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la pubertate, cum ar fi creşterea sânilor. Ambii hormoni pregătesc glandele mamare pentru producerea de lapte şi, împreuna cu LH-ul, cauzează îngroşarea mucoasei uterului. Progesteronul domină spre sfârşitul ciclului menstrual şi în timpul sarcinii, când menține pregătite mucoasele uterului şi glandele mamare.

Androgenii – hormonii sexuali bărbăteşti – activează dezvoltarea şi menținerea caracterelor sexuale secundare în pubertate, cum ar fi creşterea bărbii.

Gastrina – stimulează producerea sucului gastric.

CCK – colecistochinina – stimulează deschiderea sfincterului lui Oddi, contractarea vezicii biliare şi eliberarea bilei în duoden.

Secretina PZ – stimulează producerea sucului pancreatic de către pancreas şi secretarea acestuia în duoden.

Enterocrinina – stimulează producerea sucului intestinal.

Insulina – stimulează convertirea de către ficat a unei cantități mai mari de glucoză în glicogen, pentru depozitare, şi accelerează transportul glucozei către celule.

Glucagonul – stimulează convertirea mai rapidă a gicogenului din ficat în glucoză şi convertirea grăsimilor şi proteinelor în glucoză.

Pentru a se pune un diagnostic corect şi/sau pentru a se monitoriza un tratament într-o anumită afecțiune sunt necesare o serie largă de analize şi teste medicale, inclusiv investigații hormonale, care pot fi realizate, într-un mod sigur şi profesionist, în cadrul laboratorelor de analize medicale din rețeaua Medicotest din Galați şi Brăila.