Oboseala cronica
Sindromul burnout reprezintă o stare de epuizare fizică, psihică și emoțională produsă de stresul prelungit, în general la locul de muncă, fiind o consecință a dezechilibrului dintre cerințe, resurse și gradul de satisfacție profesională.
Termenul de “burnout” a fost introdus în anul 1970 de către psihologul american Herbert Freudenberger. Acesta îl definea ca fiind caracteristic pentru angajații din domeniile de lucru cu oamenii, adică medici, asistente, profesori și asistenți sociali, profesii în care ar fi prezent un sentiment de sacrificiu pentru ceilalți.
În prezent se consideră că sindromul burnout nu se restrânge la anumite categorii profesionale ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată. Apare la angajații din orice domeniu, însă este cel mai răspândit în domeniul medical, mai ales la începutul carierei și chiar la studenții la medicină. Mai poate afecta frecvent: profesorii, asistenții sociali, terapeuții, avocații, jurnaliștii, dar și pesoanele care sunt nevoite să îngrijească permanent alți membrii ai familiei.
Putem nota cauze ale acestui sindrom care țin de mediul profesional unde vorbim de:
- Suprasolicitare și volum mare de muncă
- Presiunea timpului și programul de lucru prelungit
- Evenimente cu impact emoțional negativ (de exemplu moartea unui pacient în cazul personalului medical)
- Lipsa de apreciere, mediul de lucru ostil și relațiile nesatisfăcătoare cu colegii
Cauze care țin de personalitate:
- Perfecționismul și nevoia excesivă de a deține controlul
- Așteptarea de recompense imediate, entuziasm și așteptări exagerate la începutul carierei
- Stabilitatea emoțională scăzută, capacitatea slabă de adaptare și rezistență la stres
- Neîncrederea în sine
Iar când ne referim la cauze care țin de stilul de viață putem vorbi de:
- Insuficiența timpului liber
- Insuficiența implicării în activități relaxante și în activități sociale
- Lipsa suportului social și familial
- Nerespectarea timpului necesar de somn
O meta-analiza realizata in 2018 de un grup de cercetatori de la universitatile din Washington si Maryland, care sumeaza un total de 16 studii transversale respectiv 3581 subiecți (chirurgi practicieni). Concluzia studiului este ca aproximativ 3% dintre chirurgi suferă de forme extreme de oboseala cronica, deși sindromul burnout poate apărea la până la 34% dintre chirurgi. Chirurgia specializată are rate semnificativ diferite de simptome de oboseala cronica, specifice fiecarei specializari chirurgicale.
Soluțiile se găsesc la îndemâna oricui și lipsa de motivație trebuie depășită pentru a le căuta sau pentru a cere suportul celor apropiați sau al unui specialist: psihiatru, psiholog, psihoterapeut. Psihoterapia cognitiv-comportamentală s-a dovedit a fi una din metodele utile de tratament. Este importantă menținerea unui stil de viață sănătos. Alimentația sănătoasă, odihna suficientă, efectuarea de activități fizice în mod regulat sunt factori cu efect demonstrat de creștere a energiei, a rezistenței la stres și a performanțelor.