Infecţia cu Clostridioides Difficile

Conf. univ. dr. Drăgănescu Miruna, Medic primar de boli infecțioase

Infecția cu Clostridioides difficile (anterior cunoscut sub denumirea de Clostridium difficile) este una dintre cauzele de boală diareică acută ce nu este legată neaparat de sezonul cald, ȋntălnindu-se pe parcursul ȋntregului an.

Ce este Clostridioides difficile?

Clostridioides difficile este un bacil anaerob, sporulat care a fost izolat ȋn 1935 iar ȋn 1978 a fost descrisă pseudocolita membranoasă ca manifestare a infecției. Clostridioides difficile colonizează 1-3% dintre persoanele apparent sănătoasedin comunitate şi aprox. 50% dintre sugari ȋn primele 6 luni de viață.

La adulți, cel mai mare portaj de 20%, se găseşte la persoanele spitalizatela rezidenții din căminele de ȋngrijire medico-sociale. Sporii bacilului pot contamina suprafețele (pe care rezistă timp de câteva luni) sau mâinile personalului de ȋngrijire dacă acesta nu respectă regulile de igienă sau nu utilizează mănuşi la pacienții cu Clostridioides difficile.

Cum se manifestă?

Infecția se manifestă prin febră, durere abdominală şi numeroase scaune diareice apoase diagnosticul fiind stabilit prin detectarea toxinelor (A,B) de Clostridioides diffi cile. ȋn probele de fecale. Infecția recunoaşte o serie de factori de risc printre care consumul de antibiotic este factorul cel mai frecvent de apariție al bolii diareice determinate de Clostridioides difficile.

Alți factori de risc sunt:
-spitalizarea prelungită,
-intervențiile chirurgicale abdominale sau
-tratamentul prelungit cu antisecretoare gastrice (ȋn special inhobitorii de pompă de protoni).

Dintre antibiotice, cele mai frecvent asociate cu apariția enteritei acute cu Clostridioides difficile sunt cefalosporinele, clindamicina şi fluorochinolonele.

Tratamentul asociază regimul alimentar de cruțare enterală (dulciuri, fructe şi legume proaspete, lactatele cu excepția brânzei de vaci cu tratamentul medicamentos cu metronisazol, vancomicină sau fi daxomicină, ȋn funcție de forma de boală şi de comorbidități.

Dintre complicații, recidiva bolii diareice la ȋncheierea tratamentului medicamentos, este una dintre cele mai redutabile.

Pot fi multiple recidive care necesită spitalizări multiple şi care uneori impun-ca ultimă măsură terapeutică-transplantul de microbiotă fecală.

Citeşte mai multe articole despre boli şi afecțiuni aici!