Sănătate

13 OCTOMBRIE – ZIUA MONDIALA A TROMBOZEI – Dr. Lucica Grigorică, medic primar cardiolog

In fiecare an, incepand din 2014, pe 13 octombrie este Ziua Mondiala a Trombozei. Scopul acestui eveniment este acela de a atrage atentia populatiei, dar si a corpului medical asupra riscului pe care-l reprezinta tromboza. De ce a fost aleasa ziua de 13 octombrie? In aceasta zi  s-a nascut Rudolf Virchow, medic german, considerat a fi unul dintre pionierii fiziopatologiei trombozei.

Ziua Mondială a Trombozei  cumulează eforturile de la nivel global pentru a crește conștientizarea asupra bolii și efectelor acesteia în rândul oamenilor, având ca subiecte de interes cauzele trombozei, factorii de risc, primele semne ale bolii și felul în care sunt resimțite de pacient, accentuând totodată și importanța prevenției precum și a utilizării corecte a medicatiei.

Ziua Mondială a Trombozei este o campanie a Societății Internaționale a Trombozei și Hemostazei (ISTH), o organizație globală de membri, care intenționează să discute și să aducă în atenție nevoia de a înțelege, preveni, diagnostica și trata afecțiunile specifice trombozei și hemostazei

Prin tromboza intelegem formarea unui cheag de sange la nivelul unui vas de sange (artera sau vena). Statisticile arata ca tromboza cauzeaza 1 din 4 decese. Tromboza apare ca urmare a unor defecte genetice sau ca urmare a unor factori favorizanti sau prin combinarea acestora. Cum factorii genetici sunt practic imposibil de influentat la momentul actual, cea mai importanta devine preventia factorilor care pot favoriza tromboza.

Cea mai cunoscuta si cea mai frecventa tromboza este tromboza de la nivelul venelor periferice, iar complicatia cea mai grava a acesteia o reprezinta embolia pulmonara (migrarea cheagurilor de sange din venele periferice catre arterele pulmonare). Emboliile pulmonare reprezinta cauza majora  de deces in spital. In majoritatea cazurilor, trombozele venoase apar la nivelul venelor membrelor inferioare. Factorii de risc pentru aparitia acestora (tromboflebite sau tromboze venoase profunde) sunt: pozitia sezanda prelungita pe scaun (mai ales in timpul calatoriilor prelungite cu avionul sau cu masina), imobilizarea prelungita (mai ales in cazul fracturilor membrelor pelvine), spitalizarile prelungite pentru afectiuni medicale severe (cancer, insuficienta cardiaca, boli intestinale inflamatorii), fumatul, obezitatea combinata cu sedentarismul, varsta inaintata, utilizarea pilulelor contraceptive combinate cu fumatul. Prezenta indelungata a unui cateter venos pentru administrarea de medicamente pacientilor cu afectiuni severe poate deasemeni sa favorizeze aparitita trombozei la nivelul venei respective prin injuria adusa peretelui venos. Sarcina reprezinta o conditie fiziologica care se poate complica cu tromboze venoase profunde fie datorita unor anomalii genetice de coagulare, fie datorita presiunii exercitate de uterul gravid pe venele din pelvis. Sa retinem ca pacientii cu insuficienta venoasa si varice sunt mai predispusi la aparitia trombozelor venoase.

Trombozele pot aparea si la nivelul arterelor si cel mai frecvent determina infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, ischemii arteriale acute la nivelul membrelor sau la nivelul organelor. Trombozele arteriale se datoreaza aterosclerozei (depuneri de colesterol la nivelul peretelui arterial). Colesterolul se depune sub forma de placi de aterom. Atunci cand o placa de colesterol se desprinde, la acel nivel se formeaza un tromb care poate obstrua complet sau partial artera, determinand irigarea insuficienta cu sange a zonei respective (aceste este mecanismul prin care apare ischemia). Cea mai eficienta masura de a preveni trombozele arteriale este aceea de a preveni aparitia factorilor de risc cardio-vasculari sau de ai trata eficient atunci cand ei sunt prezenti (oprirea fumatului, mentinerea unei greutati corporale normale, mentinerea valorilor glicemiei si colesterolului in limitele recomandate de ghiduri, adoptarea unui stil de viata sanatos).

Exista si situatii in care apar tromboze in cavitatile cardiace (de ex. trombi in atriul stang la pacientii cu stenoza mitrala stransa, tromboza la nivelul ventriculului stang dupa un infarct miocardic). Prezenta cancerului determina un status procoagulant important (tendinta de formare a cheagurilor atat la nivelul arterelor cat si la nivelul venelor sau al cavitatilor cardiace).

Tratamentul trombozei presupune in primul rand administrarea de anticoagulante (substante care pot dizolva cheagurile). Tipul de tratament este ales de catre medic in functie de tipul de tromboza. Pe langa tratamentul anticoagulant, pacientul trebuie sa primeasca si tratament pentru afectiunile care au favorizat aparitia trombozei. Durata tratamentului anticoagulant  pentru trombozele venoase poate fi limitata la 3-6 luni daca  vorbim despre un factor favorizant tranzitor si unic, dar in situatiile cmplexe devine tratament pentru toata viata. In cazul trombozelor arteriale tratamentul este cel mai adesea permanent cu antiagregante plachetare (aspirina, clopidogrel etc) si statine (medicamente care scad colesterolul, previn formarea placilor de aterom si scad inflamatia de la nivelul peretelui arterial).