Afirmațiile. Ce sunt, beneficiile acestora și cum să începi.

Ce sunt afirmațiile pozitive?

Din fericire, afirmațiile pozitive sunt aproape la fel de ușor de definit pe cât sunt de practicat. Mai simplu spus, sunt fraze sau afirmații pozitive folosite pentru a elimina gândurile negative sau inutile .

Practicarea afirmațiilor pozitive poate fi extrem de simplă și tot ce trebuie să faceți este să alegeți o frază și să o repetați.

Puteți alege să utilizați afirmații pozitive pentru a vă motiva , pentru a încuraja schimbări pozitive în viața voastră sau pentru a vă crește stima de sine . Dacă deseori te trezești prins în discuții negative cu sine, afirmațiile pozitive pot fi folosite pentru a combate aceste tipare adesea subconștiente și pentru a le înlocui cu narațiuni mai adaptative.

Există știință în spatele lor?

Știință, da. Magie, nu.

Afirmațiile pozitive necesită practică regulată dacă doriți să faceți schimbări de durată, în modurile în care gândiți și simțiți. Vestea bună este că practica și popularitatea afirmațiilor pozitive se bazează pe o teorie psihologică larg acceptată și bine stabilită.

Teoria psihologică din spatele afirmațiilor pozitive

Una dintre teoriile psihologice cheie din spatele afirmațiilor pozitive este teoria autoafirmării (Steele, 1988). Deci, da, există studii empirice bazate pe ideea că ne putem menține sentimentul de auto-integritate spunându-ne (sau afirmând) ceea ce credem în moduri pozitive.

Pe scurt, integritatea de sine se referă la autoeficacitatea noastră globală – capacitatea noastră percepută de a controla rezultatele morale și de a răspunde flexibil atunci când conceptul nostru de sine este amenințat (Cohen & Sherman, 2014). Deci, noi, ca oameni, suntem motivați să ne protejăm de aceste amenințări, menținându-ne integritatea de sine.

Auto-identitate și auto-afirmare

Teoria autoafirmarii are trei idei cheie care o susțin. Merită să le avem în vedere dacă vrem să înțelegem cum funcționează afirmațiile pozitive conform teoriei.

În primul rând, prin autoafirmare, menținem o narațiune globală despre noi înșine. În această narațiune, suntem flexibili, morali și capabili să ne adaptăm la diferite circumstanțe. Aceasta formează identitatea noastră de sine (Cohen & Sherman, 2014).

Identitatea de sine (pe care căutăm să o menținem, așa cum am menționat anterior) nu este același lucru cu a avea un concept de sine rigid și strict definit. În loc să ne vedem pe noi înșine într-un mod „fix”, să spunem ca „elev” sau „fiu”, identitatea noastră de sine poate fi flexibilă. Ne putem vedea ca adoptând o serie de identități și roluri diferite. Aceasta înseamnă că putem defini succesul și în moduri diferite.

De ce este acesta un lucru bun? Pentru că înseamnă că putem vedea diferite aspecte ale noastre ca fiind pozitive și ne putem adapta mult mai bine la diferite situații (Aronson, 1969).

În al doilea rând, teoria autoafirmării susține că menținerea identității de sine nu înseamnă a fi excepțional, perfect sau excelent (Cohen & Sherman, 2014). Mai degrabă, trebuie doar să fim competenți și adecvați în diferite domenii pe care le prețuim personal pentru a fi morali, flexibili și buni (Steele, 1988).

În cele din urmă, menținem integritatea de sine acționând în moduri care merită în mod autentic recunoaștere și laudă. În ceea ce privește afirmațiile pozitive, nu spunem ceva de genul „Sunt o nașă responsabilă” pentru că vrem să primim acea laudă. O spunem pentru că vrem să merităm această laudă pentru că acționăm în moduri care sunt în concordanță cu acea valoare personală specială.

Beneficiile afirmațiilor zilnice

Acum că știm mai multe despre teoriile care susțin afirmațiile pozitive, iată șase exemple de dovezi din studii empirice care sugerează că practicile de autoafirmare pozitivă pot fi benefice:

1. S-a demonstrat că autoafirmările reduc stresul care deteriorează sănătatea.
2. Afirmațiile de sine au fost folosite eficient în intervenții care i-au determinat pe oameni să-și sporească comportamentul fizic.
3. Ele ne pot ajuta să percepem mesaje altfel „amenințătoare” cu mai puțină rezistență, inclusiv intervențiile.
4. Ele ne pot face mai puțin probabil să respingem mesajele dăunătoare pentru sănătate, răspunzând în schimb cu intenția de a ne schimba în bine.
5. Acestea au fost legate pozitiv de rezultatele academice prin atenuarea declinului GPA la studenții care se simt excluși la facultate.

Care sunt beneficiile pentru sănătate?

După cum sugerează studiile de mai sus, afirmațiile pozitive ne pot ajuta să răspundem într-un mod mai puțin defensiv și mai puțin rezistent atunci când ni se prezintă amenințări. Un studiu care a fost menționat mai sus a arătat că fumătorii au reacționat mai puțin disprețuitor la avertismentele grafice ale pachetelor de țigări și au raportat intenția de a-și schimba comportamentul.

Dar, în general, un simț adaptativ și larg al sinelui ne face mai rezistenți la dificultăți atunci când apar. Fie că este vorba despre presiuni sociale, informații despre sănătate care ne fac să ne simțim inconfortabil sau sentimente de excludere, un concept de sine mai larg poate fi un lucru extrem de util.