Reprimarea emoțională. Cum poate provoca aceasta oboseala cronică?

Interrelația dintre minte și corp a fost de multă vreme o fascinație. În Grecia antică, Aristotel a observat că emoțiile afectează corpul, iar medicul grec Hipocrate a susținut ferm credința că bolile mintale sunt rezultatul unor cauze naturale, nu supranaturale, așa cum se credea pe scară largă la acea vreme.

În ultimele decenii, s-au observat mai atent corelații între conflictele psihologice, trăsăturile de personalitate și bolile somatice. Cu siguranță, în literatura științifică, legăturile dintre emoțiile suprimate și problemele de sănătate fizică sunt acum recunoscute. În general, există o acceptare mult mai mare a unei viziuni holistice asupra individului. În multe discipline alternative de sănătate, sănătatea emoțională este plasată la egalitate cu cea fizică.

Biochimia explică modul în care emoțiile împărtășesc legături biochimice reale cu sistemele dumneavoastră nervos, endocrin, imunitar și digestiv. Știm, de exemplu, că frica crește nivelul de cortizol și că activarea cronică și persistentă a acestui mecanism de supraviețuire are un impact asupra sănătății.

Reglarea eficientă a emoțiilor ne ajută să ne descurcăm și să operăm în viața modernă de zi cu zi, dar ce se întâmplă atunci când emoțiile sunt suprimate?

Ce este suprimarea emoțională?

Emoțiile, sau stările psihologice, sunt răspunsurile noastre naturale la lumea din jurul nostru. Multe tipuri diferite de emoții includ fericirea, tristețea, surpriza, disprețul, furia, frica și dezgustul. Există o mulțime de stări emoționale diferite din care trecem și ieșim pe măsură ce trecem ziua.

Cercetările științifice au descoperit 27 de varietăți de experiență emoțională raportată. Dar de obicei nu exprimăm pe deplin fiecare emoție pe care o simțim. De multe ori reglam în jos, schimbăm sau chiar suprimăm complet sentimentele.

Dovezile sugerează că reevaluarea emoției (nu la fel cu suprimarea) poate fi un lucru bun.  Flexibilitatea psihologică este, până la urmă, esențială pentru a face față. Dar reglarea emoțiilor nu are ca scop eliminarea emoțiilor din viața noastră; înseamnă mai degrabă să le folosești în mod flexibil și inteligent. Acest lucru este într-o oarecare măsură esențial. Imaginați-vă dacă am acționa de fiecare dată când ne-am simțit supărați! Probabil că ar exista multe consecințe nedorite în relațiile de acasă și de la serviciu. Reevaluarea înseamnă că suprimăm temporar sentimentele, dar procesăm gândurile mai târziu. Când nu revedem – când împingem sentimentele în jos – aceasta este suprimare.

Emoțiile reprimate sunt cele care nu sunt procesate și sunt împinse în subconștient. Acestea se referă adesea la experiențele traumatice din copilărie . Dacă copiii experimentează traume și nu li se oferă spațiul și grija pentru a procesa sentimentele, sau dacă li se rușinează sau li se spune că greșesc în exprimarea lor, emoțiile devin cronic suprimate.

Important este că emoțiile sunt suprimate, sentimentele vor continua să existe.

De ce suprimăm emoțiile?

Există multe motive pentru care oamenii suprimă emoțiile. Poate fi pentru a evita un sentiment puternic sau exploziv care este considerat inacceptabil din punct de vedere social sau pentru a înlocui un sentiment inconfortabil cu unul mai acceptabil. Suntem influențați de așteptările de la alți oameni din viața noastră. Anxietatea și depresia se dezvoltă de obicei din cauza abuzului narcisistic . Victimele traumei găsesc adesea experiențele trecute prea greu de procesat sau li se spune că au greșit să facă acest lucru.

Suprimarea sau inhibiția emoțională este o necesitate pentru majoritatea oamenilor, uneori; ne permite să ne descurcăm. Oamenii sunt așteptați, de exemplu, să nu-și petreacă ziua plângând de tristețe la serviciu. Societatea modernă cere să suprimăm emoțiile. Trebuie să punem un capac pe sentimente, astfel încât să putem performa, fie că este la locul de muncă sau pentru a supraviețui într-o familie disfuncțională. În spațiile publice se așteaptă să acționăm cu respect. A striga cu furie este descurajat și majoritatea oamenilor nu au instrumentele sau încrederea pentru a-și exprima furia într-un mod diferit.

Deci, suprimăm emoțiile pentru a face față, a ne conforma, pentru că ni se spune, pentru a supraviețui, pentru că ne este rușine sau pentru că o traumă este prea dureroasă pentru a fi procesată.

Ce se întâmplă cu emoțiile suprimate?

Este bine cunoscut faptul că suprimarea emoțiilor are un impact fiziologic asupra organismului. De cele mai multe ori, acest lucru este pe termen scurt și nu provoacă probleme de durată. Dar pe termen lung, suprimarea continuă a emoțiilor poate avea efecte fizice și psihologice dăunătoare.

Dacă ați avut vreodată un masaj profund al țesuturilor, veți ști cum se poate manifesta stresul în strângerea mușchilor. Emoțiile suprimate rămân în organism. Efectele emoțiilor suprimate includ anxietatea , depresia și alte boli legate de stres . O astfel de suprimare poate duce la abuz de alcool și substanțe.

Indivizii suprimă adesea ceea ce percep a fi emoții „negative” ca o modalitate de a evita suferința. Însă suprimarea emoțională continuă necesită efort și, în cele din urmă, acest „efort” își poate avea efectul. Efortul crește activitatea sistemului nervos simpatic, ceea ce poate avea consecințe nesănătoase.

Cercetările arată că îmbutelierea emoțiilor poate face oamenii mai agresivi. Studiile arată, de asemenea, că suprimarea cu efort a emoțiilor negative are consecințe imediate și întârziate pentru reactivitatea cardiovasculară indusă de stres.

Dovezile pentru legăturile dintre suprimarea emoțională și mortalitate au apărut inițial într-un studiu de cohortă iugoslav realizat în 1970 de Grossarth-Maticeck.  Deznădejdea de lungă durată a fost asociată independent cu cancerul, iar furia cu bolile de inimă.

Un alt studiu privind suprimarea emoțiilor și riscul de mortalitate pe parcursul a 12 ani de urmărire a concluzionat că suprimarea emoțiilor poate transmite riscul de deces mai devreme, inclusiv decesul prin cancer.