De ce antibioticele nu pot fi folosite pentru a trata răceala? Vezi ce trebuie sa faci!

Când ești bolnav, tot ce își dorești este un medicament care să facă totul mai bine. La fel este și atunci când cineva la care ții este bolnav. Din păcate, când vine vorba de virusuri, precum cele care provoacă răcala sau gripa, antibioticele nu funcționează. Citiți mai departe pentru a afla de ce și pentru a vedea ce altceva puteți face.

Ce sunt antibioticele?

Antibioticele au fost descoperite de Alexander Fleming în 1928 și sunt considerate drept una dintre cele mai importante descoperiri medicale din istoria omenirii.

Antibioticele tratează infecțiile cauzate de bacterii. Bacteriile sunt microorganisme din interiorul corpului și suprafața acestuia. De cele mai multe ori aceste bacterii sunt inofensive sau chiar utile pentru corpul tău. De exemplu, bacteriile din intestin vă ajută să digerați alimente. Dar unele bacterii pot provoca boli.

Cum acționează antibioticele?

Antibioticele acționează prin blocarea proceselor vitale din bacterii. Ele ucid bacteriile sau le împiedică să se răspândească. Acest lucru ajută sistemul imunitar natural al organismului să lupte împotriva infecției.

Există două tipuri de antibiotice. Există un tip care încetinește dezvoltarea bacteriilor și dăunează capacității acestora de reproducere și răspândire. Celălalt tip ucide bacteriile prin distrugerea pereților celulari ai bacteriilor. Acţionează împotriva diferitelor tipuri de bacterii, și nu toate lucrează în același mod. De exemplu, penicilina distruge pereții celulari bacterieni. Alte antibiotice pot afecta modul în care funcționează celula.

Virusuri vs bacterii

Virusurile sunt diferite față de bacterii. Virusurile și bacteriile au o structură diferită și un mod diferit de supraviețuire.

Virusurile se deplasează și trăiesc în interiorul celulelor. Virusurile nu se pot reproduce singure, așa cum fac bacteriile. Celulele virusurilor se pot prinde de celulele sănătoase și se vor folosi de acele celule pentru a se reproduce. De asemenea, nu consuma hrană și nu produc energie. Virusurile nu au pereți celulari care să poată fi atacați de antibiotice, așa cum au bacteriile. În schimb, acestea sunt învelite de o capsulă proteică (capsida virală) și uneori și de lipide. Din această cauză antibioticele nu funcționează asupra virușilor. Virusurile sunt responsabile pentru o gamă largă de boli, inclusiv răceala comună, rujeola, varicela, herpesul genital și gripa. Multe dintre bolile infecțioase emergente, cum ar fi SIDA și SARS, sunt cauzate de viruși.

Bacteriile au o structura mult mai complexă și atacă celulele indepdenent. Bacteriile sunt de 10 până la 100 de ori mai mari decât virusurile și sunt mai autosuficiente. Au dezvoltat multe comportamente diferite, într-o gamă largă de habitate, învățând să adere la celule, să producă toxine, să evite sau să suprime apărarea corpului nostru și să reziste medicamentelor și anticorpilor sistemului imunitar. Infecțiile bacteriene sunt asociate cu boli cum ar fi streptococul, tuberculoza, infecțiile cutanate cu stafilococ și infecțiile tractului urinar și ale fluxului sanguin.

Nu pot să iau antibiotice „pentru orice eventualitate”?

Administrarea de antibiotice atunci când acestea nu sunt necesare crește riscul ca bacteriile să devină rezistente la antibiotice. Ca orice organism viu, bacteriile evoluează pentru a se adapta mediului în schimbare. Dacă sunt expuse suficient la antibiotice, bacteriile ar putea evolua pentru a deveni rezistente. Medicii și experții medicali văd aceasta ca o mare problemă potențială, deoarece crește șansele ca bacteriile dăunătoare să nu mai poată fi tratate, făcându-ne pe toți mai vulnerabili.

A lua antibiotice atunci când nu aveți nevoie de ele este, de asemenea, o risipă și vă expune riscului de reacții adverse. Aceasta ar putea însemna o erupție cutanată, stomac deranjat sau diaree.

Tratamente pentru gripa virala

Dacă aveți gripă și căutați un tratament din timp, în primele două zile medicii vă pot prescrie medicamente antivirale pentru a scurta durata bolii și a limita severitatea acesteia. Dacă ești diagnosticat cu gripă mai târziu, medicamentele fără prescripție medicală pot ajuta totuși la tratarea anumitor simptome (medicamente simptomatice).

Chiar și fără medicamente, virusurile sunt „autolimitate”, ceea ce înseamnă că gripele vor dispărea cu sau fără tratament. Încercați și câteva remedii, cum ar fi:

  • Odihnă: Somnul vă va ajuta sistemul imunitar să lupte împotriva bolii.
  • Bea multe lichide: apa, ceaiul de plante cu miere si lamaie, bulion si sucuri 100% naturale te pot ajuta sa te simți mai bine si să te mențină hidratat.
  • Remedii la domiciliu: Să folosești unguente mentolate, să faci o baie fierbinte și să mănânci supă de pui ajută pentru răceala comună sau gripa. Pot ajuta la ameliorarea simptomelor.

Referințe: https://www.ncbi.nlm.nih.gov

https://www.nps.org.au/

https://www.geisinger.org/