Apneea Obstructivă în Somn și Obezitatea. Dr.Popovici George-Cosmin, Medic specialist pneumolog cu competenta in somnologie si endoscopie bronsica

Introducere Obezitatea este un factor de risc semnificativ pentru tulburările de respirație în timpul somnului, incluzând sforăitul, apneea în somn și sindromul de hipoventilație. Apneea obstructivă în somn (OSA) este cea mai frecvent întâlnită formă, caracterizată prin episoade de respirație redusă sau absentă datorate colapsului căilor respiratorii superioare. Diagnosticul se efectuează printr-un studiu de somn care cuantifică apneele și hipopneele, clasificând severitatea bazată pe indicele de apnee-hipopnee (AHI).

Fiziopatologie OSA se caracterizează prin pierderea funcționalității căilor aeriene superioare în timpul somnului, cauzată de factori anatomici precum căile aeriene înguste și colapsabile, accentuate de obezitate. Depunerea de grăsime în regiunea limbii și faringe exacerbă obstrucția, iar grăsimea viscerală reduce capacitatea pulmonară. Managementul OSA include terapii pentru ameliorarea obstrucției și reducerea grăsimii viscerale, precum CPAP, terapie pozițională, intervenții chirurgicale și managementul greutății.

Aspecte Clinice OSA se manifestă prin somnolență diurnă excesivă și sforăit intens. Informațiile de la partenerii de pat despre apnee, sufocare și episoade de respirație dificilă în timpul somnului sunt cruciale pentru diagnostic. Scala de Somnolență Epworth este utilizată pentru evaluarea gradului de somnolență. OSA contribuie de asemenea la un risc crescut de accidente rutiere.

Complicații

1. Sindromul Metabolic: OSA este asociată cu sindromul metabolic, crescând riscul acestuia de 6-9 ori. Tratamentul cu CPAP poate avea efecte limitate asupra sindromului metabolic și a fost asociat cu creșterea în greutate în unele studii.
2. Complicații Cardiovasculare: OSA este legată de disfuncție endotelială, inflamație și răspunsuri simpatice crescute, crescând riscul de hipertensiune nocturnă și evenimente cardiovasculare majore.

Screening și Diagnostic Screeningul pentru OSA include chestionarul Epworth și/sau STOP BANG, utilizate adesea în evaluările preoperatorii pentru chirurgia bariatrică. Diagnosticul se stabilește prin poligrafie nocturnă sau polisomnografie, aceasta din urmă fiind mai detaliată și indicată în cazurile complexe.

Tratament Tratamentele pentru OSA includ:

1. CPAP: Rămâne principala metodă de tratament pentru apneea obstructivă în somn (OSA).
2. Terapia Pozițională: Eficace pentru pacienții cu episoadelor predominante în poziție supină.
3. Dispozitive de Avansare Mandibulară (MAD): sunt dispozitive ortodontice care deplasează mandibula într-o direcție în jos și înainte, mărind diametrul căilor aeriene superioare și, astfel, atenuând colapsul căilor aeriene superioare.
4. Stimularea Nervului Hipoglos: Prin dispozitive implantabile care reglează respirația cum ar fi un generator de pulsuri implantabil, un conductor de detectare respiratorie și un conductor de electrostimulare conectat la nervul hipoglos în regiunea submandibulară.
5. Chirurgia Căilor Aeriene Superioare: Incluzând uvulopalatofaringoplastia este una dintre primele proceduri chirurgicale pentru această indicație și implică îndepărtarea țesutului excesiv din palatul moale, pilierii amigdali și uvula pentru a ușura obstrucția căilor aeriene superioare la nivelul orofaringelui.
6. Managementul Greutății: Prin dietă, exerciții și uneori chirurgie bariatrică.

Concluzie OSA (apneea obstructivă în somn) este strâns legată de excesul de grăsime corporală și crește povara asupra sistemului de sănătate în contextul epidemiei de obezitate. Evaluarea alertei diurne și utilizarea instrumentelor de screening, precum scorul STOP-BANG, sunt esențiale pentru identificarea pacienților cu risc, care ar beneficia de investigații și tratament suplimentare pentru OSA. Deși CPAP este terapia standard, datorită efectelor sale rapide și fiabile, mulți pacienți nu tolerează această terapie și nu experimentează beneficiile cardiometabolice similare cu cele obținute prin pierderea în greutate. Alte tratamente, cum ar fi dispozitivele mandibulare și chirurgia căilor aeriene, sunt limitate în eficacitate, mai ales la pacienții cu obezitate. Pierderea în greutate rămâne un component crucial în gestionarea OSA. Noile terapii farmacologice bazate pe incretină s-au dovedit eficiente în stimularea pierderii în greutate și reprezintă o opțiune promițătoare pentru tratamentul viitor al OSA și obezității. Studiile viitoare vor explora mai detaliat eficacitatea acestor terapii în cazuri severe de tulburări respiratorii în somn.