Boala Alzheimer (I). Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară

Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară http://lapsihiatru.ro/

1. Am ajuns să asociem înaintarea în vârstă cu apariția Alzheimerului și a altor boli degenerative. E un lucru firesc ca aceste afecțiuni să apară la vârstnici sau nu neapărat?

Din pacate, odata cu cresterea sperantei de viata creste si incidenta bolilor degenerative. Modalitatile de prevenire a acestor afectiuni este intens studiata in acest moment la nivel Mondial. Asocierea obligatorie a varstnicului cu maladia Alzheimer este gresita, mai ales ca reprezinta doar o parte din totalul dementelor diagnosticate.

2. Ce este, de fapt, temuta maladie Alzheimer?

Din punct de vedere anatomopatologic, dementa Alzheimer este caracterizata printr-o atrofie cerebrala generalizata insotita de o deteriorare cognitiva lenta la inceput. Sunt descrise atrofia scoartei cerebrale la nivelul ariilor parietale, temporale si occipitale, leziuni ale hipocampusului si dilatarea ventriculilor cerebrali. Diagnosticul de certitudine este unul histopatologic.

3. A scăzut vârsta de apariție a bolilor degenerative?

Nu se poate afirma ca a scazut varsta de aparitie a bolilor degenerative cerebrale. Evolutia continua a metodelor de diagnostic a condus le depistaraea precoce a acestora si implicit la o abordare terapeutica de tip preventiv.

4. Există semne prevestitoare pentru Alzheimer?

Nu putem vorbi in medicina de semne prevestitoare. Exista insa unele simptome care pot fi observate precoce si care marcheaza un debut insidios al acestei patologii. Primele simptome sunt legate mai ales de afectarea memoriei recente, fara sa existe indicii privind regresul cognitiv.

5. La ce vârstă apare, de obicei Alzheimerul, este o boală care afectează doar persoanele vârstnice?

Boala Alzheimer este o patologie specifica persoanelor peste 65 de ani, incidenta variind de la aproximativ 1% la persoanele cu varsta de 65 de ani si ajungand pana la o incidenta de 10 % in randul persoanelor de peste 85 de ani. Exista de asemenea si forme ale maladiei in care debutul este precoce si apare in decada 40-50 de ani.

6. Apare mai des în cazul femeilor sau al bărbaților?

Studiile arata in general o incidenta mai mare in randul femeilor. Pe de alta parte aceasta incidenta poate fi influentata intr-o oarecare masura si de speranta de viata mai mare la femei.

7. Tuturor, indiferent de vârstă, ni se întâmplă să uităm unde am parcat mașina, ce-am făcut cu telefonul mobil sau numele unor persoane. Pot fi toate acestea semnale de alarmă care să ne pună în gardă vis a vis de o posibilă boală?

Aceste simptome pot marca debutul unei patologii degenerative cerebrale. Ele trebuie insa interpretate de catre specialisti in contexe specifice. Atunci cand frecventa tulburarilor mnezice  este crescuta, devine imperioasa o evaluare psihiatrica si aplicarea de teste psihometrice.

8. Cum ne putem da seama că o persoană apropiată ar putea avea Alzheimer, mai ales că ni se pare ceva normal să apară probleme de memorie odată cu îmbătrânirea.

Asa cum am mentionat anterior, pierderea memoriei nu este o conditie obligatorie odata cu inaintarea in varsta. De asemenea, nu orice afectare a acesteia nu traduce neaparata  o patologie degenerativa cerebrala. Tulburarile mnezice pot sa apara intr-o multitudine de patologii psihiatrice si neurologice.

9. Cum evoluează, de obicei, boala Alzheimer?

Evolutia bolii este variabila cu accentuarea simptomelor. De la debutul cu simptomatologie caracterizata doar de alterari usoare ale memoriei recente, se ajunge in formele avansate in care pacientii trebuie institutionalizati in centre specializate pentru ingrijirea acestor pacienti.

10. În afara de aceasta formă de demență mai sunt si alte boli care afectează memoria?

Toate dementele sunt caracterizate prin pierderi ale memoriei si deteriorare cognitiva. Exista si alte categorii de afectiuni psihiatrice in care sunt afectate in diferite grade componentele memoriei.

11. Cum este diagnosticata maladia Alzheimer? Cum şi când ar trebui făcut un prim consult la specialist?

Important este ca la primele semne care arată o deteriorare sau alte simptome din spectrul psihiatriei, să ne adresăm medicului specialist pentru evaluare si investigatii suplimentare. De asemenea, este esențial să fim atenți la cei din anturajul nostru, mai ales dacă sunt persoane in varsta și să observăm orice schimbări anormale de comportament sau de comunicare.

12. Ce se intampla cu pacientul după ce primește acest diagnostic crunt? Cum i se schimba viața?

Diagnosticul si instituirea tratamentului in fazele precoce ale bolii va produce incetinirea degradarii cognitive. Odata cu accentuarea simptomatologiei, pacientul nu mai este constient de schimbarile care se produc in jurul sau, cea mai afectata fiind familia in aceste cazuri.

13. Există modalități prin care poate fi prevenită?

Neexistand o patogenitate clar definita pentru aceasta patologie, nu se poate vorbi de o medicina cu adevarat eficienta in preventie. Diagnosticul precoce si instituirea unor tratamente poate duce la o incetinire semnificativa a progresiei bolii.

14. Cât de mult ajută cititul, jocurile care antrenează creierul si suplimentele de vitamine si minerale?

Absolut orice poate imbunatati metabolismul cerebral este benefic in tratamentul acestei maladii. De asemenea, antrenarea aptitudinilor cognitive si a memoriei reprezinta metode eficiente pentru incetinirea evolutiei. Astfel, cititul, integramele, evocarea unor amintiri prin vizualizarea de imagini de exemplu, pot stimula memoria.

15. Știu că nu există ceva care să vindece boala, ce face, de fapt, tratamentul si în ce constă?

Alaturi de elementele descrise anterior exista molecule care si-au demonstrat eficienta in impiedicarea evolutiei bolii. Tinta tuturor metodelor de tratament este mentinerea cat mai mult timp posibil a pacientului in mediul familial.

16. Dar dacă nu este tratată ?

Absenta tratamentului conduce de obicei la o evolutie mai rapida simptomatologiei.

17. Care este speranța de viață a unui pacient cu Alzheimer?

Exista insa unele elemente care pot diminua semnificativ speranta de viata, cum ar fi: riscul crescut de traumatisme prin caderi accidentale, pneumoniile asociate si alte complicatii de decubit sau aspirarea de fragmente alimentare.

18. Ce trebuie să știe cei care au grijă de o persoană cu Alzheimer, cum trebuie să trateze bolnavul ?

Suportul familial este esential pentru acesti pacienti, atat cat timp pot beneficia de el. Clinica Mayo face niste recomandari pentru imbunatatirea mediului in aceasta maladie: plasarea tuturor obiectelor importante intr-un singur loc, organizarea sistematica a medicatiei, intalniri la ore fixe, automatizarea platilor, planificarea activitatilor pe calendar, limitarea la minum necesar pentru mobilier, eliminarea oglinzilor deoarece persoanele cu Alzheimer pot percepe distorsionat imaginile, afisarea a cat mai multor fotografii si in ultima instanta purtarea unei bratari pentru identificare rapida.

19. Dacă cineva din familie are aceasta boala, o voi face si eu ?

Este demonstrata o agregare familiala pentru maladia Alzheimer, dar din fericire aceasta reprezinta doar 1% din totalul pacientilor. Problema trasmiterii ereditare se pune atunci cand 2 generatii succesive au fost afectate de boala.

20. Care sunt factorii de risc in boala Alzeimer, stresul ar putea fi unul?

Factorii de risc demonstrati prin studii extinse pentru aceasta afectiune sunt: varsta, factorii genetici, sindromul Down, traumele craniene, tulburari ale somnului, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat de tip 2 dezechilibrat, hipercolesterolemia. Alti factori de risc tin de stilul de viata, respectiv, sedentarismul, obezitatea sau fumatul. Logic ar fi ca si stresul sa fie printre factorii de risc. Cu toate acestea un studiu  sistematizat al Asociatiei Mondiale Alzheimer a aratat ca stresul poate fi corelat direct doar cu progresia bolii. De asemenea, se concluzioneaza in studiu ca stresul poate fi cuantificat ca factor de risc indirect in aparitia dementelor prin modificarea unor alte conditii clinice cum ar fi anxietatea si depresia – corelate cu tulburarile de somn.

21. Ce tratamente noi au apărut în boala Alzheiemer?

Cercetarile continua de foarte multi ani pentru a se gasi un remediu pentru aceasta patologie. Terapiile farmacologice existente ofera incetinirea progresiei bolii. Din nefericire, peste 100 de molecule noi testate in ultimii zece ani nu au avut rezultatele scontate. Exista insa si formule promitatoare care au ca tinta patogenia afectiunii, dar acestea sunt inca in faza de studii clinice.