Pe 6 mai 2025 marcăm Ziua Mondială a Astmului, iar tema aleasă de Global Initiative for Asthma (GINA) – „Make Inhaled Treatments Accessible for ALL” – ridică un semnal de alarmă ce nu mai poate fi ignorat. Astmul afectează peste 260 de milioane de persoane la nivel mondial și provoacă anual mai mult de 450 000 de decese, dintre care 96 %se înregistrează în țările cu venituri mici și medii. Paradoxul este tulburător: majoritatea acestor morți ar putea fi prevenite, pentru că există tratamente inhalatorii eficiente – în special cele care conțin corticosteroizi – capabile să controleze inflamația de fond și să reducă drastic riscul de criză severă.

Totuși, accesul la aceste medicamente esențiale rămâne inegal. În multe regiuni ele sunt fie indisponibile, fie prohibitiv de scumpe; iar chiar și în țările cu venituri mari costurile pot limita aderarea la terapie, condamnând pacienții la un astm slab controlat și la episoade care pot ajunge până la internare sau chiar deces.

Prin acest articol ne alăturăm apelului GINA către medici, farmaciști, factori de decizie, producători și – nu în ultimul rând – către pacienți și familiile lor: să depunem eforturi concrete pentru ca tratamentele inhalatorii, în special cele care conțin corticosteroizi, să devină accesibile tuturor. În paginile de mai jos vei găsi explicații clare despre ce este astmul, cum se recunoaște, ce îl declanșează și cum poate fi ținut sub control. Scopul nostru este simplu și urgent: să transformăm cunoașterea în acțiune, astfel încât fiecare persoană cu astm, indiferent de locul în care trăiește, să poată respira liber și în siguranță.

Astmul bronșic rămâne un model-cheie de inflamaţie cronică de tip 2: procesul inflamator îngustează căile aeriene, declanşează simptome variabile şi, dacă nu este controlat, remodelează ireversibil arborele bronşic. În ultimul deceniu, biologia eozinofilelor a redefinit stratificarea de risc şi a generat terapii biologice ţintite – de la anticorpi anti-IL-5 la anti-TSLP – care reduc cu >50 % frecvenţa exacerbărilor şi scad necesarul de corticosteroid sistemic. Mai jos este o sinteză academică, concisă şi rearanjată pentru publicare.

1 Definiţie

Astmul este o afecţiune inflamator-obstructivă cronică a căilor aeriene inferioare, cu edem al mucoasei căilor aeriene, hipersecreţie de mucus şi bronhospasm, ce limitează fluxul expirator . În Europa, prevalenţa la adult variază între 5,1 % şi 8,2 % (vârf în Regatul Unit 17,6 %). Prognosticul este favorabil prin diagnostic precoce şi management ghidat de fenotip .

2 Patogeneză şi rolul eozinofilelor

Inflamaţia cronică de tip 2 este susţinută de IL-3/IL-5/GM-CSF, care diferenţiază progenitorii CD34⁺ şi recrutează eozinofilele via eotaxine/CCR3 . Eozinofilele eliberează MBP, EPO, TGF-β şi leucotriene, inducând:

• Hiperreactivitate bronşică şi mucus hipersecretat ;
• Leziuni epiteliale şi remodelare subepitelială (fibroză, hipertrofie musculară) ;
• Imunomodulare prin IL-4/IL-13, amplificând răspunsul Th2 .

Fenotipul de „astm eozinofilic sever” asociază eozinofilie persistentă, necesar mare de corticosteroid oral şi risc crescut de complicaţii .

3 Manifestări clinice şi clasificare

Simptome pivot

Wheezing (copil > adult), dispnee de efort sau repaus, constricţie toracică, tuse uscată (nocturnă/matinală) şi tulburări de somn; infecţiile virale precipită frecvent exacerbări . Criză astmatică necesită tratament de urgenţă conform planului personal.

Clasificare

• Intermitent (simptome rare, funcție pulmonară normală între episoade; tratament de fond nu este necesar, doar terapie la nevoie, treapta 1 de tratament ) vs. persistent (uşor / moderat / sever) – inflamație continuă ce justifică medicație zilnică; severitatea (ușor/moderat/sever) indică treapta 2–5 în schema de tratament și necesită control regulat pentru eventual „step-up”.
• Astm alergic, non-alergic, indus de efort, ocupaţional, ACOS (BPOC + Astm); debut infantil (< 5 ani) sau adult.

4 Factori declanşatori esenţiali

5 Diagnostic şi biomarkeri

Cheia este demonstrarea obstrucţiei variabile (spirometrie + reversibilitate ≥ 12 % şi 200 mL) împreună cu:

• Biomarkeri: eozinofile sanguine/spută, FeNO, IgE specifice (alergeni) ;
• Teste adiţionale (gazometrie arteriala, investigatii imagistice) la tablouri atipice; la < 5 ani – criterii clinice şi răspuns la terapie.

6 Management

6.1 Farmacoterapie de bază

Corticosteroizii inhalatori(CSI) ± agonistii β₂-adrenergic cu acţiune lungă(LABA) / antagonist muscarinic cu acţiune lungă (LAMA) reprezintă scheletul de control; agonistul β₂-adrenergic cu acțiune scurtă (SABA) rămâne salvatorul de primă intenţie . GINA 2024 recomandă evitarea monoterapiei cu SABA la ≥ 12 ani, preferând ICS-formoterol la nevoie.

6.2 Terapii biologice şi noi molecule

6.3 Proceduri

Termoplastie bronşică (3 sesiuni radiofrecvenţă) – redus masa musculară netedă la pacienţii severi necontrolaţi.

6.4 Autogestionare

Plan scris de acţiune (zone verde/galben/roşu), corectitudine tehnică a inhalatoarelor şi vaccinare anti-gripală/pneumococică .

7 Consideraţii speciale

• Aer rece: răceşte şi usucă mucoasa, favorizând bronhospasm.
• Sarcina: majoritatea terapiilor inhalatorii şi dupilumab au profil de siguranţă acceptabil; controlul suboptimal creşte riscul de preeclampsie şi prematuritate.

8 Complicaţii şi prognostic

Inflamaţia necontrolată duce la remodelare ireversibilă, scăderea progresivă a VEMS şi insuficienţă respiratorie rară, dar severă; corticoterapia sistemică prelungită creşte riscul de HTA, hiperglicemie, osteoporoză şi cataractă .

9 Concluzii

Progresele în înţelegerea rolului eozinofilelor au transformat paradigma terapeutică. Integrarea biomarkerilor, aplicarea GINA 2024 şi accesul la biologice (inclusiv noi anti-TSLP şi anticorpi long-acting) permit controlul durabil al astmului şi reduc povara bolii asupra pacienţilor şi sistemelor de sănătate.