Obezitatea și Implicațiile sale Cardiovasculare. Dr. Spînache Mihaela, Medic Specialist Cardiologie Clinica ReumaDiagnostic
Obezitatea a devenit una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică la nivel global. Caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime corporală, obezitatea crește semnificativ riscul pentru numeroase afecțiuni cronice. Dincolo de recunoașterea sa ca o afecțiune cu risc ridicat, legată cauzal de multe boli cronice, obezitatea a fost declarată o boală în sine, care are ca rezultat o calitate a vieții afectată și o speranță de viață redusă. În special, două treimi din mortalitatea excesivă legată de obezitate este atribuibilă bolilor cardiovasculare. Înțelegerea relației dintre obezitate și sănătatea cardiovasculară este esențială pentru prevenție, intervenție timpurie și tratament eficient.
Ce este obezitatea?
Noua definiție, bazată pe dovezi, distinge „obezitatea clinică”, o stare de boală cronică, sistemică, cauzată direct de excesul de adipozitate, de „obezitatea preclinică”, o afecțiune de exces de adipozitate fără disfuncție organică actuală sau limitări în activitățile zilnice, dar cu un risc crescut pentru sănătate în viitor. Având în vedere limitele IMC-ului, s-a luat in calcul si utilizarea și a altor măsurători ale dimensiunii corporale (circumferința taliei, raportul talie-șold sau raportul talie-înălțime), pe lângă IMC, pentru a defini statusul obezității.
Obezitatea este de obicei definită folosind indicele de masă corporală (IMC), un indicator simplu al raportului dintre greutate și înălțime. Un IMC de 30 sau mai mare este considerat obezitate.
Obezitatea rezultă dintr-o interacțiune complexă între factori genetici, de mediu și comportamentali, cum ar fi alimentația bogată în calorii, stilul de viață sedentar și dezechilibrele metabolice.
Diagnosticul obezității clinice necesită unul sau ambele dintre următoarele criterii principale: dovezi ale funcției reduse a organelor sau țesuturilor din cauza obezității (adică semne, simptome sau teste de diagnostic care prezintă anomalii în funcția unuia sau mai multor țesuturi sau sisteme de organe); sau limitări substanțiale, ajustate în funcție de vârstă, ale activităților zilnice, reflectând efectul specific al obezității asupra mobilității, altor activități de bază ale vieții de zi cu zi (de exemplu, îmbrăcatul, mersul la toaletă, continența și alimentația), sau ambele. Persoanele cu obezitate clinică ar trebui să primească un tratament la timp, bazat pe dovezi, cu scopul de a induce ameliorarea (sau remisiunea, atunci când este posibil) manifestărilor clinice ale obezității și de a preveni progresia către afectarea organelor.
Persoanele cu obezitate preclinică ar trebui să fie supuse consilierii medicale bazate pe dovezi, monitorizării stării lor de sănătate în timp și, atunci când este cazul, unei intervenții adecvate pentru a reduce riscul de a dezvolta obezitate clinică și alte boli legate de obezitate, în funcție de nivelul de risc individual pentru sănătate.
Cum afectează obezitatea sistemul cardiovascular
Obezitatea are multiple efecte negative asupra sănătății cardiovasculare:
1.Hipertensiune arterială
Obezitatea este recunoscută ca un factor de risc major pentru apariția hipertensiunii arteriale, una dintre cele mai frecvente și periculoase boli cardiovasculare. Studiile clinice și epidemiologice au demonstrat constant că există o relație directă între creșterea masei corporale și valorile tensionale, iar această legătură se menține indiferent de vârstă, sex sau rasă.
Obezitatea contribuie la aparitia hipertensiunii arteriale printr-o rețea complexă de mecanisme hormonale, nervoase, inflamatorii și renale. Relația dintre cele două este bidirecțională și cumulativă, ceea ce face intervenția timpurie esențială. Scăderea ponderală nu doar că reduce valorile tensionale, ci îmbunătățește și prognosticul general cardiovascular, reducând riscul de infarct, AVC și insuficiență cardiacă.
2. Ateroscleroză
Obezitatea este asociată cu profiluri lipidice anormale, incluzând niveluri ridicate de colesterol LDL (rău) și trigliceride și niveluri scăzute de colesterol HDL (bun). Aceste dezechilibre favorizează acumularea de plăci în artere, o afecțiune numită ateroscleroză, care restricționează fluxul sanguin și poate duce la boala coronariană.
3. Rezistență la insulină și diabet de tip 2
Obezitatea afectează rezistența la insulină printr-o serie de mecanisme complexe care implică modificări hormonale, inflamatorii și metabolice.
Rezistența la insulină apare atunci când celulele organismului (în special cele musculare, hepatice și adipoase) nu mai răspund corespunzător la insulină — hormonul care ajută glucoza să pătrundă din sânge în celule. Drept urmare, pancreasul produce mai multă insulină pentru a compensa. Această hiperinsulinemie menține temporar glicemia normală, dar în timp duce la dezechilibre metabolice și, în cele din urmă, la diabet zaharat de tip 2.
Țesutul adipos visceral este un predictor mai bun al rezistenței la insulină decât IMC-ul total.
4. Inflamație cronică
Obezitatea declanșează o stare de inflamație cronică de intensitate scăzută, care contribuie la disfuncția endotelială (afectarea peretelui vaselor de sânge) și accelerează dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
5. Apnee obstructivă în somn
Mulți dintre cei care suferă de obezitate se confruntă și cu apneea în somn, o afecțiune care întrerupe respirația în timpul somnului. Aceasta determină creșterea tensiunii arteriale și solicită suplimentar sistemul cardiovascular, sporind riscul de boli cardiace.
Impactul asupra sănătății publice
Prevalența obezității a crescut dramatic în ultimele decenii, pe fondul schimbărilor în stilul de viață și alimentație, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Această tendință a fost însoțită de o creștere a incidenței bolilor cardiovasculare. Prin urmare, combaterea obezității este o strategie esențială pentru reducerea poverii globale a bolilor de inimă , plecand de la premiza ca obezitatea este o boală cronică și potențial letală.
Prevenție și management
Obezitatea este atât prevenibilă, cât și tratabilă. Măsurile preventive ar trebui să se concentreze în special asupra copilăriei și a primei vârste adulte și să abordeze disparitățile socioeconomice.
Tratamentul cuprinzător al obezității se bazează pe abordări multidisciplinare, iar printre strategiile cheie se numără:
· Nutritie: Adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, cu reducerea zaharurilor și grăsimilor saturate.
· Activitate fizică regulată: Se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate aerobă moderată pe săptămână.
· Intervenții comportamentale: Consilierea, grupurile de sprijin și terapia cognitiv-comportamentală pot ajuta la menținerea unor obiceiuri sănătoase.
· Tratament medical: În unele cazuri, pot fi necesare medicamente (nu doar ajută pacienții să slăbească, ci le îmbunătățesc semnificativ sănătatea metabolică și cardiovasculară) sau intervenții chirurgicale bariatrice pentru reducerea greutății și îmbunătățirea sănătății metabolice.
Concluzie
Legătura dintre obezitate și bolile cardiovasculare este bine stabilită și complexă. Având în vedere creșterea alarmantă a obezității la nivel global, sunt necesare intervenții țintite, atât la nivel individual, cât și la nivel de societate. Printr-o combinație de modificări ale stilului de viață, tratamente medicale și inițiative de sănătate publică, se poate reduce riscul cardiovascular asociat cu obezitatea și se pot îmbunătăți rezultatele generale în sănătate.
Referinte:
1. Definiția și criteriile de diagnostic ale obezității clinice’’— Prof Francesco Rubino,, Francesco.rubino@kcl.ac.uk ∙ Prof David E Cummings, Robert H Eckel, Ricardo V Cohen, Prof John P H Wilding, Wendy A Brown si colab. -The Lancet Diabetes & Endocrinology Commission, volum 3, p221-262 Martie 2025,
2. Redefinirea obezității: îmbunătățirea îngrijirii pentru o viață mai bună ——The Lancet Diabetes & Endocrinology Commission, volum 3, Februarie 2025
3. . Obezitatea și bolile cardiovasculare: o declarație de consens clinic ESC, Konstantinos C Koskinas , Emeline M Van Craenenbroeck , Haralambos Antoniades , Matthias Blüher , Thomas M. Gorter , Henner Hanssen , Nikolaus Marx , Theresa A. McDonagh , Geltrude Mingrone , Annika Rosengren —European Heart Journal , Volumul 45, Numărul 38, 7 octombrie 2024, paginile 4063–4098, 30 august 2024
4. Fiziologie, Obezitate, Controlul Apetitului Neurohormonal și al Sațietății—-Anthony Y. Yeung ; Prasanna Tadi ., 3 ianuarie 2023