Algoritmii rețelelor sociale expun frecvent adolescenții la conținut despre autovătămare, arată un nou studiu

Sursa: Bear H. și colaboratorii, Nature Mental Health (2026); University of Oxford.

Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la University of Oxford atrage atenția asupra unui fenomen îngrijorător: numeroși adolescenți sunt expuși pe rețelele sociale la conținut despre autovătămare, chiar și atunci când nu îl caută în mod intenționat. Rezultatele, publicate în revista Nature Mental Health, evidențiază rolul algoritmilor platformelor digitale în distribuirea acestui tip de conținut către utilizatorii tineri.

Un adolescent din trei a fost expus la astfel de conținut

Cercetarea s-a bazat pe datele obținute prin OxWell Student Survey, un sondaj desfășurat în 2025, la care au participat peste 32.000 de adolescenți cu vârste între 11 și 18 ani din Anglia.

Potrivit rezultatelor:

• aproximativ 34,5% dintre adolescenți au declarat că au văzut în ultima lună conținut legat de autovătămare pe internet;
• aproape trei sferturi dintre cei expuși au afirmat că nu au căutat niciodată în mod activ astfel de materiale;
• în cele mai multe cazuri, conținutul a apărut automat în fluxul de postări recomandate de algoritmii platformelor sociale.

Aceste date sugerează că expunerea la astfel de materiale face parte din experiența online obișnuită pentru un număr semnificativ de adolescenți.

Algoritmii sunt principala sursă de expunere

Cercetătorii au identificat cinci modalități prin care adolescenții ajung să vadă conținut despre autovătămare:

• expunere pasivă, prin recomandările algoritmilor;
• căutare intenționată;
• conținut primit de la alte persoane;
• combinații ale acestor modalități;
• alte surse.

Cea mai frecventă situație a fost expunerea pasivă, în care utilizatorii nu au căutat informații despre autovătămare, dar platformele le-au afișat automat astfel de materiale în feed.

Aproximativ două treimi dintre adolescenții expuși au declarat că postările au fost recomandate direct de algoritmii rețelelor sociale, în timp ce doar un procent redus a afirmat că a căutat în mod intenționat acest tip de conținut.

Asociere cu probleme de sănătate mintală

Analiza a evidențiat că adolescenții expuși la conținut despre autovătămare prezentau, în medie, niveluri mai ridicate de:

• anxietate;
• simptome depresive;
• singurătate;
• vulnerabilitate psihosocială.

Autorii subliniază însă că studiul nu demonstrează o relație de cauzalitate. Cu alte cuvinte, nu se poate afirma că simpla expunere la acest conținut provoacă probleme de sănătate mintală. Este posibil ca adolescenții care se confruntă deja cu dificultăți emoționale să fie mai predispuși să întâlnească sau să interacționeze cu astfel de materiale.

Implicații pentru platformele digitale și autorități

Rezultatele studiului ridică semne de întrebare privind modul în care funcționează algoritmii de recomandare utilizați de marile platforme de social media. Cercetătorii consideră că aceștia ar trebui să ia în calcul nu doar preferințele utilizatorilor, ci și riscurile asupra sănătății mintale, în special în cazul minorilor.

Totodată, concluziile cercetării ar putea contribui la dezvoltarea unor politici publice și reglementări care să limiteze accesul adolescenților la conținut potențial dăunător și să încurajeze implementarea unor mecanisme mai eficiente de protecție online.

Un semnal important pentru părinți și educatori

Specialiștii recomandă părinților, profesorilor și profesioniștilor din domeniul sănătății să discute deschis cu adolescenții despre experiențele lor din mediul online și să îi încurajeze să raporteze conținutul care le provoacă disconfort sau suferință emoțională.

Crearea unui mediu în care tinerii se simt ascultați și sprijiniți poate reprezenta un factor important în prevenirea efectelor negative asociate expunerii la conținut sensibil pe rețelele sociale.