Rolul esential al microbiomului uman în menținerea sănătății organismului. Farm. primar Ș.L dr. Denisa Batîr-Marin

Microbiomul uman reprezintă totalitatea microorganismelor precum bacterii, viruși, ciuperci și alte microorganisme, care trăiesc în simbioză în diferite părți ale corpului. Aceste microorganisme colonizează suprafețe precum pielea, cavitatea bucală, tractul gastrointestinal, mucoasa vaginală și sistemul nervos. Microbiota umană constituie un ecosistem complex care joacă un rol crucial în menținerea sănătății și susținerea diferitelor funcții fiziologice.

Fiecare persoană posedă o distribuție individuală a compoziției microbiomului determinată pe de o parte de genotipul gazdei, iar pe de alta de colonizarea inițială, imediat după naștere. În acest sens, diferiți factori precum tipul de naștere, alimentația la sân, stilul de viață, dieta, condițiile de igienă personală, dar și ale mediului ambiant, utilizarea antibioticelor, vaccinarea, pot induce schimbări definitive ale microbiomului.

Principalele funcții ale microbiomului uman sunt:

1. Digestie și metabolismul nutrienților: Microbiota intestinală ajută la digestia carbohidraților complecși și la descompunerea fibrelor alimentare pe care corpul uman nu le poate digera singur, generând compuși benefici pentru sănătate;
2. Reglarea sistemului imunitar: Microbiomul joacă un rol esențial în educarea sistemului imunitar. Acesta ajută la distingerea dintre agenții patogeni și substanțele inofensive și poate preveni reacțiile imune exagerate;
3. Sintetizarea vitaminelor: Anumite bacterii din microbiota intestinală sintetizează vitamine precum vitaminele B și vitamina K. Aceste vitamine sunt importante pentru diverse procese fiziologice, inclusiv coagularea sângelui și producerea ATP;
4. Protecție împotriva agenților patogeni: O microbiotă sănătoasă poate acționa ca o barieră de protecție, împiedicând colonizarea agenților patogeni cu menținerea sănătății generale;
5. Sănătate neurologică și mentală: Studii de actualitate indică o legătură între microbiota intestinală și creier, adesea denumită „axa intestin-creier”. Schimbările în microbiotă pot influența funcția creierului, starea de spirit și sănătatea mentală.

Factorii care influențează microbiota umană sunt:

1. Dieta: Alimentația joacă un rol semnificativ în modelarea microbiomului. O dietă bogată în fibre vegetale sprijină o microbiotă diversă și sănătoasă.
2. Antibiotice și Medicamente: Utilizarea antibioticelor și a altor medicamente poate perturba echilibrul microbiotei, putând duce la disbioză.
3. Mediu: Factorii de mediu, precum expunerea la poluanți sau mediul urban pot influența în mod negativ microbiota.
4. Stilul de viață: Exercițiile fizice regulate și gestionarea stresului pot avea un impact pozitiv asupra microbiomului.

Interacțiunea probioticelor cu microbiomul:

Probioticele sunt în strânsă legătură cu microbiomul uman, având un impact semnificativ asupra sănătății și echilibrului acestuia. Probioticele sunt microorganisme vii, în special bacterii sau drojdii, care, atunci când sunt consumate în cantități adecvate aduc numeroase beneficii. Probioticele acționează ca un supliment al microbiomului, adăugând la diversitatea și cantitatea totală a microorganismelor benefice. Ele pot ajuta la combaterea bacteriilor patogene și pot inhiba creșterea acestora. De asemenea, pot contribui la crearea unui mediu favorabil pentru ca microorganismele benefice să se dezvolte. Dintre beneficiile cele mai importante ale probioticelor pentru microbiom amintim: refacerea echilibrului în cazul utilizării antibioticelor, susținerea digestiei și metabolismului intestinal (în special genurile Lactobacillus și Bifidobacterium), intoleranța la lactoză (anumite probiotice ce conțin lactază pot descompune lactoza) și sănătatea intestinală prin sprijinirea integrității mucoasei intestinale și prevenirea permeabilității crescute a intestinului.

Este important să discutați cu un profesionist medical înainte de a începe orice supliment probiotic, mai ales dacă aveți afecțiuni medicale sau luați alte medicamente. Utilizarea corectă a probioticelor poate sprijini sănătatea microbiomului și poate contribui la îmbunătățirea stării generale de bine.

Microbiomul uman poate fi influențat de diferite tipuri de diete pe care le adoptăm. Fiecare dietă are potențialul de a afecta compoziția și sănătatea microbiomului în mod specific. Mai multe diete populare, inclusiv occidentale, fără gluten, omnivore, vegetariene, vegane și mediteraneene au fost studiate pentru capacitatea lor de a modula microbiota intestinală. În mai multe studii, o dietă occidentală (bogată în proteine și grăsimi animale, săracă în fibre) a condus la o scădere semnificativă a numărului de bacterii totale și specii benefice de Bifidobacterium și Eubacterium. Dieta occidentală a fost, de asemenea, asociată cu producția de nitrozamine care favorizează formarea celulelor canceroase. Dietele vegane și vegetariene sunt îmbogățite de alimente pe bază de plante fermentabile. Un studiu a comparat dietele vegane și vegetariene cu o dietă de control nerestricționat și a constatat că atât veganii, cât și vegetarienii aveau un număr semnificativ mai mic de specii de Bifidobacterium și Bacteroides. Dieta mediteraneeană este considerată o dietă echilibrată ce se distinge printr-un profil benefic de acizi grași mononesaturați și polinesaturați, niveluri ridicate de polifenoli și alți antioxidanți, un aport ridicat de fibre, carbohidrați cu indice glicemic scăzut și un aport relativ mai mare de legume și mai redus de proteine animale.

Este important de reținut că impactul unei diete asupra microbiomului poate varia de la persoană la persoană, în funcție de factori precum predispoziția genetică, metabolismul și starea de sănătate actuală. Pentru a lua decizii informate privind dieta, consultați un specialist în nutriție sau medicul, care vă poate ajuta să alegeți o abordare alimentară potrivită pentru nevoile și obiectivele dumneavoastră individuale.

Cercetările în domeniul microbiomului sunt în plină desfășurare dezvăluind noi informații despre interacțiunile sale cu organismul uman și despre modul în care poate fi influențat pentru a îmbunătăți starea de sănătate.

Autor: Farm. primar Ș.L dr. Denisa Batîr-Marin