Infarctul miocardic acut

Infarctul miocardic acut se produce în momentul blocării circulaţiei în una sau mai multe coronare (vasele prin care inima primeşte sânge). Cel mai frecvent simptom este durerea retrosternală cu o durată ce depăşeste 20-30 de minute însoţită de transpiraţii reci, greaţă şi uneori vărsături. Anxietatea este prezentă la o mare parte dintre pacienţi. Mulţi pacienţi pot prezenta dificultate în respiraţie şi senzaţia de moarte iminentă. Durerea retrosternală poate iradia tipic în ambele braţe, marginea cubitală a membrului superior stâng, în spate şi în mandibulă, mai rar în epigastru. Durerea nu este influenţată de respiraţie, mişcări sau apăsare pe piept. Un pacient cu factori de risc cardiovascular (hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate, fumat, valori crescute ale colesterolului şi trigliceridelor) care prezintă astfel de simptome ar trebui să ajungă urgent la medic (de preferat apelarea la serviciile de urgenţă). În momentul în care se suspicionează un infarct pacientul trebuie să primească urgent aspirină (250 – 500 mg prima doză) încă de la domiciliu şi nitroglicerină sub lingual (până la maxim 3 tablete). Sunt şi situaţii în care infarctul miocardic este silenţios (fără simptome) sau cu simtome minore (astenie, discret discomfort în piept, uşoară lipsă de aer, simptome digestive) care întârzie prezentarea la medic. Aceşti pacienţi sunt în general vârstnici sau diabetici.

Din nefericire mortalitatea globală în infarctul miocardic acut este de aproximativ 40%, aproape jumătate dintre decese producându-se înainte ca pacienţii să ajungă la spital. Din acest motiv prezentarea în timp util la spital poate salva vieţi. Începerea rapidă a unui tratament adecvat ameliorează semnificativ supravieţuirea acestor pacienţi.

Cele mai multe infarcte pot fi însă prevenite prin corectarea din timp a factorilor de risc cardiovascular.

Specialist: Dr. Lucica Grigorică, Medic Primar Cardiologie, Doctor în Ştiinţe Medicale