Cum putem recunoaşte un accident vascular cerebral?

Este puţin cunoscut faptul că este posibilă experimentarea unui accident vascular cerebral fără ca pacientul să ştie acest lucru. Efectele unui accident vascular cerebral pot fi nedetectabile dacă severitatea atacului este redusă sau dacă ţesutul degradat nu îndeplineşte o funcţie critică. Evidenţele unui AVC pot fi observate în urma unei scanări CT sau RMN la nivelul creierului.

Accidentul vascular cerebral se poate produce în timpul somnului, iar lipsa severităţii şi simptomele minore nu vor interfera cu acesta. În momentul trezirii însă, pacientul poate prezenta o stare confuză, imposibilitatea de a se exprima în mod corect.

Simptomele matinale depind în mare măsură de gradul de severitate şi de partea creierului afectata de AVC. Alte simptome ce pot fi prezente la trezirea din somn includ dificultăţi în folosirea unui picior, senzaţia de slăbiciune la nivelul unui braţ. Pacientul se poate simţi ameţit, poate avea vedere dublă sau parţială, sau în cazuri rare, îşi poate pierde complet câmpul vizual.

Cunoaşterea simptomatologiei AVC (chiar şi în cazul unui AVC minor) este esenţială în prevenirea extinderii lezării creierului. Îngrijirea medicală de specialitate este critică, mai ales în situaţia în care AVC-ul este provocat de un cheag de sânge.

Simptomele accidentului vascular cerebral minor

Un accident vascular cerebral minor este cel ale cărui efecte sunt minime. Exista două astfel de tipuri:

• atac ischemic tranzitor care nu are urmări;
• accident vascular cerebral care are consecinţe minore.

Important este să se recunoască simptomele accidentului vascular cerebral şi să se intervină la timp pentru ca şansele de recuperare să fie cât mai mari:

Slăbiciunea musculară

Unul dintre cele mai comune simptome ale accidentului vascular cerebral este slăbiciunea musculară, prezentă, de obicei, pe o parte a corpului. Chiar şi după ce o persoană a avut un accident vascular cerebral minor, deşi îşi poate mişca ambele membre inferioare, unul dintre acestea va fi mai slăbit sau poate fi simţit mai greu decât celălalt. Slăbiciunea poate avea ca rezultat mişcări lente sau probleme de coordonare, dar se va diminua în timp ori se va îmbunătăţi prin exerciţii fizice.

Amorţeala

Un alt simptom comun al accidentului vascular cerebral este diminuarea senzaţiilor de pe una dintre părţile corpului. O persoană îşi poate simţi amorţită faţa, braţul sau piciorul sau chiar o latură a întregului corp. După accidentul cerebral vascular minor, problemele de acest gen se vor ameliora şi vor reveni la normal în funcţie de gradul de afectare al creierului.

Tulburările de vorbire

Problemele de vorbire (sau neclaritatea discursului) pot să apară după un accident cerebral vascular tranzitor sau minor. La persoanele care au suferit un accident vascular cerebral tranzitor simptomul dispare dupa 24 de ore. Cu toate acestea, la cei care au avut un accident vascular cerebral minor, poate dura o perioadă mai lungă de timp până când se vor ameliora problemele de vorbire. Terapia şi exerciţiile de vorbire pot ajuta în procesul recuperării, deşi pot exista unele urmări care pot persista în timp.

Confuzia

Chiar şi un accident vascular cerebral minor poate determina confuzie. Simptomul se va ameliora cu tratament sau de-a lungul timpului. Iniţial, o persoană poate avea dificultăţi în găsirea cuvintelor potrivite sau în înţelegerea conversaţiilor, ori pot întâmpina greutăţi în rezolvarea problemelor uşoare.

După un accident vascular cerebral minor, deseori, confuzia se ameliorează. Dacă o persoană a avut un accident cerebral vascular tranzitor, starea de confuzie va dispărea dupa câteva ore, fără alte efecte negative.

Probleme vizuale

Un accident vascular cerebral minor poate să provoace probleme vizuale fie din cauza afectării muşchilor care controlează ochii sau pentru că acesta a avut loc în zona din creier care corespunde centrului vizual. Problemele vizuale pot varia de la vedere înceţoşată sau dublă la reducerea câmpului vizual.

Vertij

Vertijul poate fi o problemă în unele tipuri de accidente vasculare cerebrale minore. Bolnavul se poate simţi dezechilibrat sau ameţit în anumite poziţii. În cazul unor persoane vertijul se ameliorează cu trecerea timpului, dar în cazul altora poate persista.

Există o serie de factori de risc ce pot determina apariţia accidentului vascular cerebral care nu pot fi modificaţi:

• istoricul familial;
• vârsta – riscul de accident vascular cerebral vascular creşte o dată cu vârsta – se dublează la fiecare 10 ani, dupa vârsta de 55 de ani;
• genul – înainte de varsta de 55 de ani, bărbaţii sunt mai predispuşi decât femeile la accident vascular cerebral, iar după 55 de ani, riscul este acelaşi şi pentru bărbaţi şi pentru femei. Cu toate acestea, femeile au mai multe şanse decât bărbaţii de a muri în urma unui accident vascular cerebral;
• manifestarea anterioară a unui accident vascular cerebral sau atac de cord – riscul de accident vascular cerebral dupa un accident vascular cerebral tranzitor este mai mare in primele 48-72 de ore. Ar trebui sa se solicite imediat asistenta medicala pentru orice modificare neurologica acuta, chiar daca acestea s-au ameliorat;
• rasa – în cazul afro-americanilor, există o incidenţă mai mare de accident vascular cerebral şi un risc mai ridicat de deces din cauza unui accident vascular cerebral decât în cazul caucazienilor;

Printre factorii de risc care pot fi influenţaţi se enumeră:

• hipertensiunea arterială – care este probabil cel mai important factor de risc care poate fi controlat;
• bolile cardiovasculare – insuficienţa cardiacă congestivă, atacul de cord anterior, disfuncţia unei valve aortice şi fibrilaţia arterială pot creşte riscul de accident vascular cerebral;
• fumatul – riscul de accident vascular cerebral este de două până la trei ori mai mare pentru fumători comparativ cu nefumatorii;
• afecţiuni ale arterei carotide – depozitele de grăsime determinate de ateroscleroza pot îngusta arterele carotide, acest lucru va diminua circulaţia sanguină de la nivelul creierului şi acţionează ca un potenţial factor declanşator pentru emboliile cerebrale;
• diabet zaharat – diabetul dublează riscul declanşării accidentelor vasculare cerebrale;
• nivelurile ridicate de colesterol;
• obezitatea;
• lipsa de exerciţii şi activitate fizică;
• utilizarea de pilule anticoncepţionale.

Panghe Sandu – Manager Remenix
reperemedicale@gmail.com