Ginel Baciu – Director medical al Spitalului de copii Sf. Ioan – Galaţi

Ginel Baciu
Medic primar pediatru gastroenterologie, Şef lucrări,
Director medical al Spitalului de copii Sf. Ioan – Galaţi

Reporter: Alimentația sănătoasă este un subiect care ocupă din ce în ce mai mult paginile revistelor medicale, cărților de specialitate și, nu în ultimul rând, știrilor. Toată lumea vrea să știe ce înseamnă să mănânci sănătos. Așa că vă întreb acum cum trebuie să îi alimentăm pe bebeluși, pentru o dezvoltare armonioasă?

Ginel Baciu: Sunt ferm convins că la baza multor boli cronice stau defectele de nutriție, de alimentație. Nutriția în pediatrie are o istorie scurtă, în sensul că nu s-a studiat la facultate, și cred că nici în prezent medicii nu au o disciplină specială de nutriție. Se studiază la diferite segmente ale medicinei despre nutriție, dar per ansamblu, ca o idee comună nu există.

Reporter: Și nu se simte lipsa unei astfel de discipline?

Ginel Baciu: Ba da, chiar e mare păcat că ea nu există. Noi suntem în urma societății europene, pentru că la nivelul Societății Române de Gastroenterologie s-a adăugat o secție de nutriție doar de câțiva ani. Nutriția viitorului copil începe chiar de dinainte ca el să fie prevăzut că se va naște. Adică, mamele trebuie să aibă o nutriție echilibrată, chiar înaintea de conceperea copilului. Studiile au demonstrat că deficiențele de vitamine, minerale, uneori proteice sau glucidice, pe care femeia le avea înainte de conceperea copilului de mai târziu, pot avea repercursiuni asupra dezvoltării celui mic. Ca să dau un exemplu, deficitul de acid folic sau de vitamine din grupul B pot avea repercursiuni asupra tubului neural. De aceea este foarte important ca noi, ca viitori părinți, să avem o nutriție completă și echilibrată.

Reporter: Vorbim acum de alimentația bebelușului și importanța laptelui matern.

Ginel Baciu: După ce copilul s-a născut indiscutabil că alimentația la sân este de dorit, ideală și ușor de obținut. Cu această ocazie fac o recomandare foarte puternică pentru mame și le spun: Alimentați la sân copilul! Pentru că există o tendință în țara noastră, ca și în alte țări din lume, de a se renunța la această alimentație pentru că mamele au constatat că determină modificări estetice asupra sânului, uneori pentru că nu au timp sau pentru că le este frică. Astfel copilul este privat, în primul rând, de legătura afectivă dintre mamă și copil. Căldura pe care o simte sugarul atunci când este alăptat este deosebită. S-a și demonstrat că toți copiii iubesc mai mult mamele. De ce? Pentru că ei au fost alăptați de către mamă și nu de către tată.

Reporter: Prin urmare vorbim de o legătură specială, pe care doar mama și bebelușul o au în primii ani de viață ai copilului.

Ginel Baciu: Da, o legătură care se rupe, conform psihologilor, atunci când copilul este internat. S-a demonstrat cert că internarea copilului fără mamă este prima ruptură a legăturii dintre mamă și copil. De aceea noi suntem, de obicei, de acord cu internarea mamei cu copilul, până la vârsta de 3 ani, indiferent dacă îl alăptează sau nu.

Reporter: Sunt anumite informații pe care mamele le-au primit de-a lungul timpului și care s-au dovedit în final false?

Ginel Baciu: Au fost numeroase situații de acest gen. Au fost discuții cum că, începând cu luna a VII-a, mama ar trebui să aibă un aport de vitamina D și de calciu, pentru a-l proteja pe copil de rahidismul de mai târziu. De asemenea, au fost discuții că ar fi bine ca mama să nu mănânce alimente care sunt considerate ca fiind alergizante la un copil, de exemplu pește, chiar și lapte și derivate din lapte! Au căzut aceste ipoteze pentru că s-a demonstrat că alimentația în timpul sarcinii poate avea efect negativ doar prin lipsă, nu prin prezență.

Reporter: De aceea este foarte importantă vizita periodică la medicul specialist, cu care mama poate discuta orice nelămurire pe care o are.

Ginel Baciu: Există o carte de referință a unui autor german, care pe parcursul a 800 de pagini spune despre medicația mamei însărcinate și care alăptează. El spune acolo că mama care vrea să rămână însărcinată trebuie să se ducă cu câteva săptămâni înainte la medic pentru a i se explica ce medicamente de acum nu are voie să ia, ce alimentație trebuie să aibă de acum pentru a avea un copil sănătos. Acum, realitatea e alta. Câte mame au făcut acest lucru, înainte de a rămâne însărcinate? Este o atitudine responsabilă, care se regăsește mai mult în străinătate.

Reporter: Am stabilit clar că în primele 6 luni de viață este recomandat ca alimentația să fie exclusiv naturală. Care sunt pașii de urmat după jumătate de an?

Ginel Baciu: După 6 luni, copilul trebuie alimentat diversificat. Intervine alimentația complementară. S-a pus întrebarea de ce după 6 luni? Răspunsul este foarte clar: necesarul de fier, de multe dintre minerale, de calciu, de glucide și chiar de proteine este deficitar după 5 – 6 luni. Deci sânul mamei nu mai ajunge în creșterea copilului, atunci când el deja își dublează și greutatea. Atunci intervine diversificarea. Aici au apărut o serie de modificări, pe care Societatea Română de Gastroenterologie le face și care spune că, în cazul copilului alimentat natural, primul aliment este introdus dupa 6 luni. Este vorba de supa cremă de legume, pe care cel mic o poate primi la ora 14.00. În cazul bebelușilor hrăniți artificial, același lucru se întâmplă, dar de la 5 luni. Atenție însă: când zic supă cremă de legume zic legume pasate, asemănător unui piure. Trebuie introdus cu lingurița, după care intervin și celălalte alimente de diversificare: piureurile de fructe, mămăliga și smântâna, iaurtul, apoi carnea, oul, ficatul, peștele și cerealele. Diversificarea are anumiți pași de care trebuie ținuț cont și nu trebuie subestimați. S-a demonstrat că mucoasa intestinului subțire, care secretă o serie de enzime este pregătită la începutul vieții doar pentru glucidele, lipidele și proteinele din laptele de mamă. Pe cele din laptele de vacă, bebelușii cu greu le pot digera. Nimic nu este întâmplător și ca să vedeți că Dumnezeu a lăsat și mai bine, prematurul – care se naște mai devreme și al cărul tub digestiv nu este adaptat pentru vârsta de 7 luni – el poate digera parțial lipidele și glicidele cu ajutorul enzimelor din cavitatea bucală.

Reporter: Alimentația este cu atât mai importantă cu cât s-a demonstrat o legătura clară între diverse afecțiuni și felul în care ne hrănim. Obezitatea din rândul copiilor este un fenomen alarmant, care crește de la an la an. Ce este de făcut?

Ginel Baciu: Da, obezitatea este o realitate cruntă a zilelor moderne pe care le trăim, în care predomină mâncarea fast-food de la vârste tot mai fragede. Sunt și cazuri în care bunicii se ghidează după principiul “gras și frumos”, moment în care copilul este supus presiunii de a mânca tot din farfurie. De fapt, cel mic mănâncă exact cât are nevoie. Dar atenție: copilul trebuie să mănânce cât dorește el, dar la mesele principale. De multe ori ei nu mănâncă mult, dar sunt obezi. De ce? Pentru că ei mănâncă permanent. În momentul de față, Organizația Mondială a Sănătății a spus că 2 din 3 oameni sunt obezi sau supraponderali. Această problemă este extrem de gravă, pentru că patologia asociată obezității este extrem de păcătoasă, de la probleme ortopedice, probleme legate de cancer, de bolile cronice, hepatice sau cele digestive.

Reporter: Domnule doctor, vreau să vă întreb cât de necesară considerați că este o revistă medicală, pentru noi oamenii, ținând cont de vremurile pe care le trăim?

Ginel Baciu: Eu cred că este foarte necesară o astfel de revistă, mai ales atunci când abordează subiecte ce țin de sănătatea noastră, alimentație și prevenție. Oamenii au devenit mai însetați de cunoaștere și cer cât mai multe informații referitoare la cum să trăiască în armonie cu ei și organismul lor. Așa că orice inițiativă de acest gen este binevenită.

Interviu de Ciurea Georgiana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.