Călătoriile şi bolile cardiovasculare

Vara este anotimpul cu cele mai lungi şi cele mai calde zile, dar şi cu cele mai multe călătorii. Din ce în ce mai multe persoane cu afecţiuni cronice doresc să călătorească şi vin să ne ceară sfaturi medicale în acest sens. Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre cele mai importante, iar după unele statistici chiar principala cauză de deces a persoanelor care călătoresc pe distanţe lungi.

Înaintea oricărei călătorii sau vacanţe, pacienţii cu afecţiuni cronice ar trebui să se programeze la un control medical pentru a discuta cu medicul curant dacă pot face acea călătorie şi care sunt recomandările medicale pe parcursul acelei călătorii.

Nu sunt recomandate călătorii pentru pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare aflate în perioadele de acutizare: insuficienţă cardiacă decompensată, angină pectorală cu crize de durere în piept frecvente, la efort mic şi repaus şi nici în perioadele cu valori tensionale mari ce nu pot fi controlate de tratamentul medicamentos. În prima luna după un infarct miocardic acut, după o intervenţie chirurgicală pe cord sau pe vase trebuie temporizate călătoriile.

Sunt de evitat călătoriile la peste 1500 m altitudine şi în regiuni foarte călduroase şi umede. Altitudinea crescută poate dezechilibra un pacient cu hipertensiune arterială sau boală coronariană ischemică (angină pectorală, infarct miocardic). Între orele 12-16 nu se recomandă expunerea la soare.

Ideal ar fi ca pacienţii să aibă în permanenţă asupra lor o copie a ultimului bilet de externare sau un document medical cu afecţiunile de care suferă şi tratamentul pe care aceştia îl urmează. Tratamentul nu se opreşte în vacanţă pentru că bolile nu au vacanţă. Cardiacii vor pleca cu stoc de medicamente conform prescrierilor medicului curant care să le ajungă pentru toată perioada călătoriei (mai ales dacă aceasta se desfăşoară în afara ţării).

Zborul cu avionul nu este interzis pacienţilor cardiaci atât timp cât afecţiunea este corect diagnosticată, tratată şi stabilizată şi cu condiţia ca aceştia să-şi ia unele măsuri de precauţie. La bordul avioanelor pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare pot solicita locuri lângă culoarul de acces pentru a putea face exerciţii uşoare (în cazul călătoriilor lungi) şi la nevoie pot solicita oxigen. Un risc al călătoriilor prelungite cu avionul îl reprezintă riscul de formare a cheagurilor de sânge la nivelul venelor membrelor inferioare datorită lipsei de mobilizare pe perioada zborului, al deshidratării, al spaţiilor mici care nu permit mişcarea picioarelor. Riscul este mai mare la obezi, la cei cu varice, cu tromboflebite în antecedente, în cazul călătoriilor lungi. Hidratarea şi efectuarea de mişcări repetate ale picioarelor reduc considerabil acest risc. Transportul cu avionul este mijlocul de transport cel mai sigur şi pentru hipertensivi, dar un pacient cu valori ale tensiunii arteriale controlate de tratament poate călători practic cu orice mijloc de transport. La majoritatea pacienţilor valorile tensiunii arteriale au tendinţa să scadă în perioadele cu temperaturi mari, fenomen la care contribuie hidratarea necorespunzatoare şi dilatarea vaselor datorată căldurii. Astfel pot să apară scăderi ale tensiunii arteriale sub valorile normale însoţite de simptome cum ar durerile de cap, ameţeli, stări de leşin. Hidratarea corectă cu cel puţin 2 l de lichide/zi şi vizita la medical cardiolog pentru ajustarea dozelor de antihipertensive pot preveni aceste situaţii. Ar fi bine să nu încercaţi să vă modificaţi singuri medicaţia. Medicul curant va ţine seama atât de afecţiunea cardiacă, dar şi de celelate afecţiuni de care suferiţi şi de caracteristicile climatice ale destinaţiei de vacanţă. Trebuie să reţinem faptul că pacienţii cardiaci sunt mult mai sensibili la deshidratare decât alte categorii de pacienţi. Prin transpiraţie se pierd o serie de minerale de care organismul are nevoie. Astfel pierderile de potasiu pot fi asimptomatice în cazul unui individ sănătos, dar pot determina palpitaţii şi stţri de slăbiciune la un cardiac, mai ales dacă acesta urmează şi tratament diuretic. Cafeaua şi alcoolul ar trebui evitate vara pentru că pot contribui la deshidratarea organismului.

Pacienţii purtători de stimulatoare cardiace, dispozitive cardiace de tip resincronizare cardiacă şi defibrilatoare electrice trebuie să plece în calatorii având controalele efectuate conform programărilor pentru a evita neplăceri legate de epuizarea generatoarelor.

Pentru o vacanţă plăcută, fără evenimente neplăcute legate de starea de sănătate faceţi o vizită la medic înainte de a pleca şi respectaţi recomandările medicale primite. Vă dorim o vacanţă frumoasă fără probleme de sănătate!

Dr. Lucica Grigorică, Medic Primar Cardiologie, Doctor în Ştiinţe Medicale