Cum prevenim bolile cardiovasculare?

COLEGIUL FARMACISTILOR GALATI

Farmacist Simona Marin

• Membru al Colegiului
  Farmacistilor din Galaţi

Bolile cardiovasculare reprezintă principala amenințare la adresa sănătății populației la nivel mondial.

România ocupă primul loc în Europa la mortalitatea cardiovasculară, acestea reprezentând 62% din totalul deceselor. În 2016 prelevanța hipertensiunii arteriale era de 45,1% în rândul populației adulte (SEPHAR III).

Totuși, potrivit OMS, 80% din decesele premature cauzate de bolile de inima și de accidentele vasculare cerebrale ar putea fi prevenite prin evitarea factorilor de risc cardio-vascular.

Referitor la factorii de risc cardiovascular, unii dintre aceștia nu pot fi modificați sau controlați: vârsta, sexul, ereditatea.

Însă alții pot fi controlați și se poate reduce semnificativ dezvoltarea complicațiilor: fumatul, obezitatea, sedentarismul, dieta neadecvată, controlul și tratamentul hipertensiunii arteriale și a colesterolului.

Principalii factori de risc cardio-vasculari:

Obezitatea și mai ales obezitatea abdominală – Atât obezitatea cât și supraponderabilitatea se asociază cu mortalitate cardiovasculară. Grăsimea abdominală este periculoasă pentru sănătate, asociindu-se cu rezistența la insulină, diabet tip 2, boli cardiovasculare și cancer la sân. Este recomandabil ca persoanele să își mențină un IMC (indice de masă corporală) sub 25 și circumferința în talie sub 80 cm la femei, respectiv sub 94 cm la bărbați.

Sedentarismul – are efecte negative de la creșterea în greutate, încărcarea grasă a ficatului, depresie, creșterea tensiunii, glicemiei, colesterolului, scăderea imunității. Lipsa activității fizice este principalul factor de risc pentru bolile ”moderne” – hipertensiune, boli circulatorii, diabet.

Stresul – hormonii de stres (adrenalina și cortizolul) afectează sistemul cardiovascular prin creșterea frecvenței cardiace (pulsului), creșterea tensiunii, a nivelului de colesterol și trigliceride etc.

Fumatul – este factor de risc important pentru multe afecțiuni grave: angină pectorală, infarct de miocard, cancere.

Consumul excesiv de sare – Este recomandabil un consum de sare zilnic de 3,5-5 g, totuși în România consumul de sare ajunge și la 20 g /zi, cca. 80% provenind din alimente procesate (atenție la ce cumpărăm! citiți etichetele!). Excesul de sare este principala cauză alimentară a hipertensiunii și afectează rinichii.

Colesterolul și trigliceridele din sânge – nivelurile crescute de colesterol LDL (rău) peste 115 mg/dL și trigliceride peste 150 mg/dL se asociază cu formarea plăcii de aterom pe vasele de sânge și, consecutiv cu numeroase boli cardio-vasculare grave, afectarea epiteliului vascular, inflamația vaselor de sânge, apariția trombozelor etc. Din acest punct de vedere este benefică orice intervenție nutrițională ce scade trigliceridele și colesterolul LDL și îl crește pe cel bun (HDL), care ”curăță” vasele de sânge și reduce inflamația. În acest sens se recomandă creșterea consumului de fibre – legume, fructe, cereale integrale și înlocuirea unor grăsimi alimentare ”nesănătoase”, de regulă de origine animală, cu grăsimi sănătoase, pe primul loc detașându-se clar grăsimea de pește ce este bogată în acizi grași omega 3 ce au și efect antiinflamator, uleiuri vegetale neprocesate termic- măsline, floarea soarelui etc, consumul de nuci crude.

Diabetul zaharat – această boală, extrem de frecventă în rândul adulților după o anumită vârstă, predispune la complicații cardio-vasculare și renale. De aceea, diabeticul trebuie să mențină un control glicemic adecvat și să măsoare cu regularitate presiunea arterială.

Hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc cardio-vascular. Hipertensiunea netratată evoluează ani de zile fără simptome, dar produce modificări ireversibile, afectând toate organele. De multe ori o numim ”ucigașul tăcut” pentru că mulți hipertensivi află că suferă de această boală prea târziu, abia atunci când s-au instalat complicațiile. Tensiunea optimă este de până în 120/80 mmHg, dar diagnosticul de hipertensiune îl pune medicul, atunci când constată valori repetate de peste 140/90 mmHg.

Medicamentele antihipertensive

Hipertensiunea arterială netratată imbolnăvește inima, ochii, rinichii, crește riscul de acident vascular cerebral, conduce la scăderea memoriei până la demență vasculară.

Pentru a evita apariția acestor complicații este recomandat tratament cu medicamente antihipertensive.

Sunt mai multe clase de medicamente antihipertensive, medicul poate recomanda unul sau mai multe medicamente, în functțe de particularitățile fiecărui caz.

De asemenea, se recomandă tratarea tuturor afecțiunilor și tulburărilor asociate și a altor factori de risc cardiovascular asociați ( diabet zaharat, colesterol crescut, trigliceride crescute, etc)

Tratamentul antihipertensiv se menține, de regulă, pe durata întregii vieți. Medicamentele antihipertensive scad valorile tensiunii doar pe perioada administrării, nu vindecă hipertensiunea.

Dezavantajul de a continua toată viața tratamentul medicamentos nu se compară cu riscul ce poate fi produs de hipertensiunea necontrolată: infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral cu paralizie secundară.

Medicamentele antihipertensive nu vindecă tensiunea, dar scad valorile tensiunii pe perioada administrării și reduc astfel riscul de infarct si AVC.

De aceea, trebuie luate toata viata!