STENOZA AORTICĂ

Dr. LUCICA GRIGORICĂ

MEDIC CARDIOLOG

Stenoza aortică este o afecțiune a valvelor aortice. Aceste valve se deschid la fiecare contracție a inimii si permit sângelui sa treacă din ventriculul stâng (principala camera a inimii) in aorta (vasul principal al organismului uman).

Din aortă sângele este propulsat către toate organele si țesuturile din corp. Sunt situații patologice in care orificiul acestor valve se îngustează treptat determinând apariția unui obstacol fix in calea sângelui care iese din ventriculul  stâng.

La persoanele tinere, cauza cea mai frecventa a stenozei aortice o reprezintă afectarea  acestor valve in cadrul unor infecții streptococice faringiene netratate sau tratate ineficient (stenoza aortica reumatismala).

Exista si cauze congenitale, când valvele aortice sunt afectate de la naștere (de exemplu bicuspidia de valve aortice: copilul se naște cu doua cușpe aortice in loc de trei). După vârsta de 65 de ani întâlnim stenoza aortica degenerativa, când apar procese de fibroza si calcificări la nivelul acestor valve (stenoza aortica degenerativa sau calcifica).

Principalii factori de risc pentru apariția stenozei aortice sunt: anomalii congenitale ale valvelor aortice, vârsta înaintată, istoric medical de infecții care pot afecta valvele cardiace, boala cronica de rinichi, diabetul zaharat, valorile crescute ale colesterolului, hipertensiunea arterială.

Stenoza aortică este o afecțiune cronică, cu evoluție progresiva. In stadiile inițiale pacienții pot fi asimptomatici. Suspiciunea ca pacientul poate avea stenoza aortica apare atunci când la auscultația  cordului cu stetoscopul medicul sesisează un suflu sistolic.

Pe masură ce boala avansează pacienții pot prezenta oboseala (in special la efort fizic mai mare inițial), palpitații, dureri toracice, amețelei.

Uneori pacienții pot prezenta accidente vasculare cerebrale (fragmente din calciul depus pe valvele aortice se pot desprinde si pot ajunge la nivelul arterelor cerebrale). Copiii cu stenoza aortica congenitala pot avea deficite ale dezvoltării organismului.

Cele mai severe simptome ale stenozei aortice sunt:

• Angina pectorală (durere la nivelul toracelui anterior la efort fizic, frig si in stadiile avansate si in repaus)
• Sincope (episoade scurte de pierdere brusca a stării de conștiență care apar atunci când orificiul aortic s-a îngustat foarte mult sau când apar tulburări severe ale ritmului cardiac)
• Moartea subită

Când apar simptomele de insuficientă cardiacă (lipsa de aer la eforturi mici si in repaus, picioare umflate) se apreciză că supraviețuirea pacientului este in medie 2 ani.

Diagnosticul de certitudine al acestei afecțiuni se pune după efectuarea ecografiei cardiace.

Ecografia cardiaca oferă cele mai bune informații despre valvele aortice si severitatea îngustării orificiului aortic, despre dimensiunile si funcția cordului, despre eventuala afectare a altor valve.

Ecografia cardiacă este o metoda imagistica neinvazivă, nu iradiază, poate fi repetata de cate ori este nevoie si in acest moment este foarte accesibila in România.

Cea mai utilizata ecografie este cea transtoracică și in majoritatea situațiilor poate oferi toate informațiile de care avem nevoie pentru a aprecia severitatea stenozei aortice.

Pentru unii pacienți avem nevoie si de ecografia transesofagiană (introducerea unui tub pana in esofag) care ne permite sa apreciem mai bine numărul si morfologia valvelor aortice.

Electrocardiograma poate fi normală in stadiile inițiale ale bolii. In stadii mai avansate poate avea modificări care arata hipertrofia ventriculului stâng, dilatarea atriului stâng, tulburări de ritm sau de conducere.

Trebuie să reținem însă că doar electrocardiograma nu este suficienta pentru un diagnostic corect si complet. Computer tomografia si rezonanta magnetica cardiaca pot aduce informații suplimentare, mai ales atunci când vorbim de anomalii cardiace complexe sau pregătim pacientul pentru intervenții terapeutice invazive.

Monitorizarea Holter ECG 24-48 de ore sau chiar mai mult timp poate aduce informații prețioase atunci când pacienții acuza palpitații sau prezinta sincope.

De reținut  faptul că pacienții cu stenoza aortica strânsa au un risc anestezic foarte mare in cazul in care necesita o intervenție chirugicală cu anestezie.

În același timp nu trebuie neglijat nici riscul de endocardita infecțioasa (infecție la nivelul valvelor inimii) in cazul efectuării unor manevre cu risc in acest sens (de ex extracții dentare). Pentru prevenirea unei eventuale endocardite bacteriene se recomanda anumite antibiotice pe care pacientul le va lua înainte de procedura.

În momentul în care un pacient afla că are stenoza aortică trebuie să-și corecteze factorii de risc cardiovascular.

În formele severe tratamentul cel mai recomandat este cel chirurgical: înlocuirea valvelor afectate cu o proteza aortica mecanica sau biologica.

În ultimii ani, pentru pacienții care au un risc chirurgical crescut, au apărut tehnici mai puțin invazive de înlocuire a valvei aortice transcateter (o tehnica noua care a început sa fie utilizata in ultimii ani si in tara noastră in marile centre de chirugie cardiaca).

Înaintea intervenției de schimbare a valvei aortice este recomandata efectuarea unei coronarografii daca pacientul are angina pectorala sau daca are factori de risc cardiovascular (hipertensiune arteriala, dislipidemie, diabet zaharat).

Dacă la un consult medical obișnuit medicul dumneavoastră sesizează un suflu cardiac programați-va la o ecografie cardiaca!