Artroza -boala cu care trebuie să invățăm sa trăim
Conf.univ.dr. Pelin Ana- Maria, medicprimar medicina de familie si reumatologie, cadru dudctic la Disciplina Farmacologie clinica, Facultatea de Medicina si Farmacie, Universitatea Dunarea de Jos- Galati.
Boala artrozică reprezintă o degenerare progresivă a cartilajului articular insoțită de îngustarea spațiului articular si de inflamație, care produce durere, limitarea miscarilor si instabilitate articulara. Ea afecteaza 70% din populatie dupa varsta de 60 de ani.
Până la 55 de ani (la menopauză) are o incidenţă egală pe sexe, după această vârstă este de două ori mai frecvenţă la femei, cu excepţia localizării de la sold, singura considerată mai frecventă la bărbaţi
Etiopatogenie
Boala artrozica apare ca efect secundar, in urma unor fenomene biologice si mecanice ce produc un dezechilibru intre productia si degradarea cartilajului (apar leziuni in interiorul lui).
Aceasta este numita in mod obisnuit o “condropatie” (condro = cartilaj si patie = boala).
Cartilajul va incerca sa repare aceste leziuni, dar in timp va deveni incapabil sa compenseze dezechilibrul.
Grosimea cartilajului scade ducand la ingustarea spatiului articular (spatiul dintre cele doua capete ale oaselor care se intalnesc) si vor aparea fisuri in tesutul cartilaginos.
Desi se crede ca artroza este o boală invalidantă, cu care trăim toată viaţa, ultimele studii arată că artroza poate fi prevenită, tratată, ţinută sub control dacă se respectă un regim corect de viaţă şi tratamentul prescris de medic.
Masuri de prevenire a aparitiei artrozelor-tratament nonfarmacologic
Primul pas in prevenirea artrozei este reprezentat de depistarea factorilor de risc pentru artroza (varsta, predispozitia genetica), evitarea traumatismelor, normalizarea greutatii corporale la supraponderali, reorientarea profesionala (evitarea lucrului in conditii de frig sau umezeala, ridicarea de greutati mari), dar si exercitul fizic constant.
Exercitiile fizice ajuta la lubrefierea si hranirea articulatiilor ( articulaţiile vor fi mai bine vascularizate, cartilagiul articular va avea condiţii de hrănire mai bune).
Medicamente pentru cartilagii
Desi in cazul artrozelor se pot folosi antiinflamatorii nesteroidiene cu rezultate bune pe reducerea durerii si inflamatiei, acestea sunt insotite de o serie de reactii adverse si pot fi folosite pentru o perioada scurta de timp.
Ca alternative la antinflamatoriile nesteroidiene avem antiinflamatoarele din sursa naturala.
Din aceasta categorie fac parte Boswellia, planta din India cunoscuta si ca „tamaia indiana”, Curcumina, condiment cunoscut si sub denumirea de turmeric sau „sofran indian” si inrudit cu Ghimbirul, Gheara-diavolului, planta taratoare ce traieste in Africa, Gheara-matei, planta din America de Sud cu incredibila actiune imunostimulatoare, Bromelaina, o enzima provenita dintr-o anumita specie de ananas, Quercitina, un compus antioxidant regasit in ceapa si fructe de padure si Condroitina.
De asemenea, acidul gamma-linoleic, un acid gras esential Omega-6 regasit in uleiuri de seminte are actiune antiinflamatorie, alaturi de acizii grasi Omega-3, regasiti in uleiul de peste.
Metilsulfonilmetanul – este o sursa esentiala de sulf si poate fi administrat sub forma de supliment alimentar avand o capacitate uimitoare de a reduce durerea si inflamatia.
Antiinflamatoarele naturale se pot asocial cu suplimente nutritive care au rol in refacerea cartilajului articular.
Acestea suplimente nutritive au rolul de a hrăni cartilagiul şi pot fi utilizate respectând indicaţiile din prospect: glicosaminoglican sulfat, condroitin sulfat, extracte saponifiabile soia si avocado, suplimente vitamine D, C, E, aport adecvat de calciu si oligominerale.
Cure în staţiuni
Dacă în cazul bolilor inflamatorii reumatismale nu sunt indicate curele în staţiuni, pentru bolnavii cu boli degenerative cum ar fi artroza – curele în staţiuni au o indicaţie excelentă.
Curele în staţiuni cu ape sulfuroase sau sărate cum ar fi: Techirghiol, Eforie Nord, Lacul Sărat, Amară, Nicolina Iaşi – sunt excelente pentru întreţinerea calităţii vieţii unui bolnav cu artroza.
O astfel de cura efectuată o dată sau chiar mai bine de două ori pe an are indicaţie de prim ordin pentru artroza.
Proiect de cercetare științifică finantare terti cu titlul “ Studiu socio-medical privind influenta bolii artrozice asupra calitatii vietii “, 2018, ʺUniversitatea Dunarea de Josʺ din Galati, Facultatea de Medicina si Farmacie