Bolile cardiovasculare si anxietatea

Bolile cardiovasculare continua sa ramana principala cauza de deces la nivel mondial. Numarul persoanelor cu afectiuni cardiovasculare este in crestere in concordanta cu cresterea prevalentei factorilor de risc cardiovascular la persoane din ce in ce mai tinere. Zilnic un numar foarte mare de oameni afla ca sufera de inima. Dupa aflarea diagnosticului, multi dintre acestia devin axiosi (speriati).

Prevalenta anxietatii

Prevalenta anxietatii la pacientii cu afectiuni cardio-vasculare este ridicata. Se  apreciaza ca depresia este de trei ori mai frecventa la cardiaci decat in populatia generala. Anxietatea este si mai evidenta la cei cu afectiuni cardiace cu debut brusc (infarct miocardic acut, angina pectorala) sau afectiuni cardiace ce necesita corectii chirurgicale. In aceste situatii, impactul emotional este mai ridicat atat pentru pacient, cat si pentru familia acestuia.

Frica poate avea intr-o anumita masura efecte benefice. Daca din frica de a nu-si agrava boala cardiovasculara,  pacientul isi corecteaza factorii de risc cardiovascular si isi ia corect medicatia, acesta este un aspect benefic.

Daca insa frica de a nu agrava afectiunea cardiaca determina  pacientul respectiv sa-si reduca activitatea fizica, aceasta atitudine afecteaza in mod negativ recuperea cardio-vasculara si evolutia pe termen lung.

In bolile cardiace acute de tipul infarctului miocardic sau dupa interventii chirurgicale pe cord, recuperarea prin efort fizic adaptat fiecarei situatii este foarte importanta. Exista viata si dupa un infarct miocardic sau dupa o interventie chirurgicala sau interventionala cardio-vasculara. Acesti pacienti insa trebuie sa ceara ajutorul unui psiholog sau chiar al unui psihiatru.

Abordarea corecta a anxietatii si/sau depresiei reprezinta o parte importanta din recuperarea cardio-vasculara si contribuie la buna adaptare a stilului de viata la afectiunea cardiovasculara de care sufera pacientul.

Simptome anxietate

Nu de putine ori simptomele anxietatii pot mima o afectiune cardiaca sau agravarea unei preexistente. Pacientii se plang cel mai frecvent ca inima le bate rapid, o simt “in gat” si nu au aer suficient. Ritmul acelerat al inimii poate fi determinat de o afectiune cardiaca, dar si de un atac de panica. Daca anxietatea este cea care a declansat episodul de ritm cardiac accelerat sau palpitatiile, trebuie identificata cauza anxietaii sau a atacurilor de panica. In acelasi timp si o tulburare de ritm cardiac poate declansa anxietate.

Monitorizarea pulsului timp de 24 – 48 de ore sau chiar o perioada mai indelunata cu ajutorul unui Holter ECG ajuta la identificarea tulburarilor de ritm cardiac. Pacientul isi noteaza orele la care simte pulsul accelerat sau palpitatiile si medicul poate verifica pe inregistrarea Holter daca la momentul respectiv exista tulburari in ritmul inimii.

Rezultatul unei inregistrari Holter trebuie sa fie validat de un medic. Exista situatii in care interpretarea automata data de programul respectiv sa nu fie reala. Multe artefacte pot fi interpretate de calculator ca fiind tulburari de ritm cardiac. Monitorizarea Holter ECG ajuta la diagnosticul diferential dintre atacurile de panica si tulburarile de ritm cardiac care pot da anxietate.

Dureri in piept

Unii dintre pacienti acuza in timpul atacurilor de panica si dureri in piept, care obliga la diagnosticul diferential cu angina pectorala. La anxiosi acest simptom apare cel mai frecvent in repaus sau noaptea si poate fi insotit de tremurat, senzatie de “nod in gat”, racirea extremitatilor. Durere din angina pectorala are, de regula, legatura cu efortul fizic sau frigul si are localizari tipice, fiind insotita frecvent de modificari pe electrocardiograma.

Foarte multi pacienti anxiosi neglijeaza aceasta afectiune din jena de a cere ajutorul unui psiholog sau psihiatru. Se discuta destul de mult de asocierea dintre anxietate si hipertensiunea arteriala ca fiind o asociere in dublu sens: multi anxiosi sunt hipertensivi si multi hiprtensivi au anxietate. Un articol recent din cel mai titrat jurnal european de cardiologie arata ca tipul si nivelul de anxietate pot fi predictor pentru aparitia hipertensiunii arteriale la femeile cu profesii stresante (ex:profesor, medic). [1]

In acelasi timp anxietatea, atacurile de panica si depresia se asociaza cu o complianta mai scazuta la tratament si cu o incredere mai scazuta in prescriptiile medicale.

Pandemia COVID-19 si impunerea masurilor stricte, dar necesare, de prevenire a raspandirii noului coronavirus au reprezentat si inca sunt un factor major de stres, atat pentru adulti, cat si pentru copii si adolescenti. In aceasta perioada anxietatea si atacurile de panica au fost mult mai frecvente.

O atitudine optimista amelioreaza anxietatea si atacurile de panica. Asistenta medicala specializata poate face o diferenta enorma in viata persoanelor care sufera de atacuri de panica si anxietate. Daca sunt lasate netratate, aceste afectiuni pot deteriora calitatea vietii persoanei.

Citește mai multe articole despre diferite boli și afecțiuni aici!