Beneficiile imunologice ale peştelui şi fructelor de mare

profesor Anca Ioana Nicolau și profesor Daniela Borda de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

Includeţi peştele şi fructele de mare în strategia dumneavoastră de diversificare a dietei deoarece s-a demonstrat că, dacă se consumă astfel de alimente de două ori pe săptămână, starea sănătatea generală, inclusiv sistemul imunitar, se menţin în parametri normali. Există multe varietăți de peşte şi fructe de mare de care să ne bucurăm și fiecare oferă o combinaţie specifică de nutrienți.

Peştele reprezintă una din sursele alimentare de vitamină D, vitamină care susţine sănătatea oaselor şi  buna funcţionare a sistemului imun.  Cum în sezonul rece ne bucurăm de mai puţin soare decât în anotimpul cald, ceea ce face ca în organismul nostru să se producă mai puţină vitamină D, se recomandă creşterea ponderii acestei vitamine în alimentaţie, peştele fiind una din sursele indicate.  Acizii graşi omega 3, pe care organismul uman nu îi poate sintetiza,  se găsesc în cantităţi apreciabile în carnea de peşte, fiind implicaţi şi ei în buna funcţionare a sistemului imun. Macroul, sardinele, hamsiile, tonul, pastrăvul, codul și somonul sunt surse excelente de acizi grași omega 3.

Scoicile sunt o sursă bună minerale cum ar fi seleniul şi fierul.

Seleniul are puternice efecte antioxidante, antivirale şi antiinflamatorii, sprijină activitatea glandei tiroide şi funcționarea sistemului imun. Seleniul este important pentru sistemul imunitar deoarece  contribuie la buna funcționare a celulelor T de apărare, cele care acţionează asupra microorganismelor patogene, și a celulelor macrofage, cele care acţionează asupra virusurilor. Seleniul participă la numeroase mecanisme defensive și enzimatice, fiind şi un antioxidant puternic.

Fierul este un mineral esenţial, ceea ce înseamnă că trebuie adus în organism prin intermediul alimentelor. Consumul regulat de alimente care conţin fier ne fereşte de anemie. O porţie de 100 g scoici (midii) conţine 28 mg fier, ceea ce înseamnă de circa patru ori mai mult fier decât în aceeaşi cantitate de ficat de vită.

De asemenea, în scoici găsim vitamina A şi vitamine din grupul B.

Vitamina A stimulează producţia celulelor T, crescând astfel rezistenţa organismului nostru în faţa infecţiilor.

Dintre vitaminele grupului B, vitamina B 4 atenuează oboseala şi întăreşte sistemul imunitar, iar vitamina B 5 şi vitamina B6 contribuie la formarea de anticorpi, ceea ce face ca organismul să poată lupta împotriva virusurilor care produc virozele respiratorii, gripa specifică sezonului rece sau COVID-ul.

Creveţii şi alte crustacee sunt considerate surse bune de zinc.

Zincul este necesar pentru creşterea şi protecţia celulelor care ne asigură imunitatea şi pentru producerea de anticorpi. Cum organismul nostru nu îl poate produce, zincul  trebuie să provină din alimente. O alimentație săracă în zinc slăbeşte sistemul imunitar, ceea ce face ca persoanele cu carenţe de zinc să devină vulnerabile la îmbolnăviri.

Pentru a fi în siguranţă şi a beneficia de vitaminele şi mineralele conţinute de carnea animalelor acvatice, nu trebuie uitat că acestea pot fi contaminate cu norovirus sau cu bacteria Vibrio vulnificus şi că ele trebuie procurate din surse sigure şi gătite corespunzător.

O atenţie sporită trebuie acordată norovirusului, care nu este deranjat de temperaturile scăzute, ceea ce face ca prezenţa lui să se facă remarcată în anotimpul rece, din noiembrie până în martie.

Specialiştii SafeConsume* sfătuiesc consumatorii să evite consumul de peşte şi fructe de mare crude sau gătite insuficient pentru a nu se îmbolnăvi şi să respecte igiena în bucătărie (să se spele pe mâini cu apă caldă şi săpun după ce au atins peştele sau fructele de mare crude şi să dezinfecteze suprafeţele atinse de acestea).

De asemenea, ei atrag atenţia asupra faptului că persoanele în vârstă, copiii, femeile însărcinate, persoanele cu sistem imun deficitar, sunt mai susceptibile la îmbolnăvirile cauzate de norovirus şi bacteriile patogene decât persoanele cu sistem imun sănătos, motiv pentru care, atunci când se găteşte pentru ele, trebuie să nu existe greşeli de manipulare şi gătire ale alimentelor de origină acvatică.

*Proiect finanţat de Uniunea Europeană prin programul de cercetare și inovare Orizont 2020 (grant nr. 727580), în care Facultatea de Ştiinţa și Ingineria Alimentelor de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi este parteneră.

Citește mai multe articole din categoria alimentație aici!