Deficiența de Ca

Deficiența de calciu este afecțiunea în care cantitatea de Ca din sânge este insuficientă sau nu este folosită corespunzător.

Stiați ca acest mineral este cel mai adesea în minus în alimentația noastra?

Acesta este suportul de bază de la nivelul sistemului osos si de la nivelul dintilor. Sărurile de Ca constituie aproximativ 70% din tesutul osos, oferind putere si rigiditate acestuia. Calciul total din organism este împărtit astfel: 99% în oase si 1% în circulația sanguină, unde efectuează sarcini variate. Ajută la contractibilitatea musculară si reglarea contracțiilor inimii. Joacă un rol  important în transmisia impulsurilor nervoase si în coagularea corectă a sângelui. Calciul prezintă o importanță majoră în contracțiile uterului în timpul nașterii și a producerii de lapte. De asemenea, reglează secreția hormonală și îmbunătățeste functia enzimelor din organism.

Calciul este absorbit în intestinul mic, de acolo trece in circulația sanguină, majoritatea fiind prezent in sistemul osos si dinti. Eficiența absorvbției calciului este dependentă de prezența in corp a vitaminei D, care este ingredientul cheie pentru majoritatea hormonilor, ajutând calciul sa treacă prin sistemul digestiv în sânge, oase si dinți. În mod similar, echilibrul dintre fosfor si calciu permite calciului să fie fie mai eficient utilizat. Secretiile hormonale ale glandei paratiroide si glandei tiroide de asemenea ajută la menținerea unui echilibru al calciului in sânge.

Aceste mecanisme de reglaj ajută la prevenirea dezvoltării deficienței de calciu. Dacă totuși această deficiență apare, hormonii paratiroidieni si vitamina D transferă calciul din oase în sânge pentru a menține echilibrul mineral în restul corpului.

Rezultatul unei deficiențe ușoare pe termen lung poate fi osteoporoza, o afecțiune caracterizată prin subțierea oaselor. Metabolismul slab al calciului în copilărie poate rezulta în rahitism.

Unele studii recente au arătat o posibilă legatura între deficitul de Ca și hipertensiunea arterială, cancerul de colon.

Hipocalcemia

Deficitul de Ca sever (hipocalcemia) este definită ca o reducere a nivelurilor de Ca în sânge sub un anumit nivel considerat normal. Aceasta manifestă o anumită simptomatologie. Principalul sindrom este tetania, care reprezintă dureri musculare puternice, spasmicitate musculară, parestezii si pareze. Aceste simptome răspund la tratamentul cu Ca. Deficiența clinică a calciului este foarte rară, în aproape toate cazurile fiind cauzată fie de o deficiență a hormonului paratiroidian, fie a vitaminei D ( cei doi  “căpitani ” ai metabolismului calciului).

Natura este bogată în surse de calciu. Alimente bogate în calciu includ: laptele, iaurtul și alte produse lactate, legumele dintre care brocoli, napul, salata verde, peste (somon, sardine) și fructele de mare.