Fenomenul Binge-eating cunoscut ca și mâncatul compulsiv

Alimentația pe fond compulsiv este atunci când o persoană mănâncă o cantitate mare de mâncare într-o perioadă scurtă de timp decât în mod normal. In timpul unui episod de genul se resimte o lipsă de control.

Caracteristic:

Cantitatea variază de la 5.000 până la 15.000 de calorii la o masă.

Gustări mult prea dese între cele 3 mese principale.

Acest fenomen poate avea loc singur sau poate fi acompaniament pentru tulburări de alimentație ca bulimia si cel mai adesea, duce la obezitate. Persoanele diagnosticate cu bulimie mănâncă frecvent cantități însemnate de mâncare, în secret. Dupa episoadele de supraalimentare, se fortează sa vomite sau iau laxative.

Individul devine fizic dependent de eliberarea de hormoni care vin cu consumul de cantități din ce în ce mai mari de alimente. Cu sau fără purjare, atacul continuu către organism distruge în cele din urmă sănătatea și poate ucide persoana afectată.

Simptomele tulburării alimentare compulsive

1. Mâncat într-un ritm mult mai rapid decât cel obişnuit
2. Mâncat până la saţietate inconfortabilă
3. Mâncarea unor cantităţi mari de alimente în absenţa senzaţiei de foame
4. Persoanele tind să mânânce singure deoarce se simt ruşinate cu privire la cantitatea mare de mâncare
5. Sentimente de dezgust faţă de sine, tristețe sau vină ca urmare a episodul de binge
6. Distres emoţional cu privire la mâncatul compulsiv

Cauzele tulburării de alimentare compulsivă

Pentru o intervenţie punctată, focusată pe tratarea de profunzime a cauzelor care stau la baza tulburării de alimentare compulsivă, este necesară înţelegerea cauzelor. Astfel, literatura de specialitate se referă la o serie de factori cauzali precum:

1. Factori genetici – o parte din preocuparea cu privire la aspectul estetic al corpului şi dimensiunea acestuia (dorinţa de a fi slab, frica de a fi gras, preocupări cu privire la greutate şi alimentaţie, insatisfacţie corporală) poate fi explicată prin prisma variaţiilor genetice.
2. Factori personali – perfecţionismul, trăsăturile de personalitate, evaluarea negativă a propriei persoane şi impulsivitatea pot, de asemenea, pune în mişcare mecanismul mâncatului compulsiv. Perfecţionismul presupune existenţa unor aşteptări greu de atins (atât de la sine, cât şi de la alţii), iar când acest ideal dorit nu este atins apare suferinţa emoţională.
3. Factori sociali – prin promovarea în mass – media şi social – media a unui ideal de corp, caracterizat de o siluetă atletică şi lipsa grăsimii, uneori imposibil de atins.
4. Factori psihologici specifici – ataşamentul insecurizant are implicaţii asupra dezvoltării tulburării de alimentare compulsivă.

Tratamentul tulburării de alimentare compulsivă

Obiectivele intervenţiei trebuie să ţină cont de mecanismele implicate în generarea şi menţinerea tulburării alimentare de tip compulsiv. Astfel, tratamentul are în vedere reconfigurarea emoţională, cognitivă şi comportamentală prin dobândirea unor mecansime de reglare emoţionale adapatative, construirea unei perspective realiste cu privire la sine, la propriul corp şi la mâncare.